LangoCherie

O gogoașă, un langoș, ceva de băgat pe sub nas

De la prieteni am tot auzit de LangoCherie, o langoșerie din Timișoara și voiam neapărat să pap ceva de la ei, prea au lăudat locația și ale ei produse.

Cred că iarna asta am fost de 4,5 ori în Timișoara și de fiecare dată am vrut să trec pragul LangoCheriei. Nu știu cum s-a nimerit dar de fiecare dată a fost închis. Nu știu motivul, dar am avut ghinion. Asta până săptămâna trecută când am revenit la Timișoara și am reușit să mănânc pentru prima dată atât de lăudatele produse.

timisoara

Locația

Amplasată aproape de centrul Timișoarei, pe una din aleile din spatele Operei, are parte de un vad bunicel. Odată clienții formați cred că o să fie o mini-afacere de succes. Din câte am aflat nu este deschisă de foarte mult timp.

Locația e micuță și cochetă, nu cred că este nevoie de mai mult spațiu, consumatorii de astfel de specialități nu stau la masă să consume. Cumpără fie la pachet, fie pleacă cu gogoașa în mână, servind-o caldă pe drum spre școală sau serviciu.

Produsele

Am mâncat un langoș Specialitatea Casei, ceva cu roșii, brânză, și șuncă, cred că avea și șuncă. Sincer, nu m-a dat pe spate, un langoș normal, banal, simplu. Nu poți avea mari așteptări de la un langoș, dar măcar mi-am făcut damblaua.

Nu pot să zic wowww, recomand, mergeți neapărat că e THE SHIT, dar dacă vrei să mănânci un langoș ca să îți amintești de copilărie, nu ezita să papi unul. Au mai multe feluri, cu diverse umpluturi, să zic așa.

I-am căutat pe Facebook să găsesc meniul, să vă recomand și alte produse, din păcate nu am găsit, asta e. Poate ajungeți la Timișoara și le treceți pragul. Totuși am găsit niște poze din filmul Moromeții care mi-au plăcut tare mult. Oamenii și-au făcut reclamă folosindu-se de personajele din acel film. Foarte ingenios.

Poftă mare și aștept comentarii de la cei care au fost acolo și au păpat altceva. Poate data viitoare am să încerc alt produs al celor de la LangoCherie.

Piesa de sâmbătă: Ne facem auziți

VUNK și Ai noștri – Ne facem auziți

O piesă care te mișcă, o piesă mobilizatoare.

nu ne dam batuti

NU sunt fan VUNK, dar această piesă îmi place la nebunie, pur și simplu superbă.

RESPECT TUTUROR

Doar împreună pună țara pe un făgaș normal. După 27 de ani de nimic, avem nevoie de un nou moment zero. Poate de data această o să fie ceea ce trebuie pentru acest popor mult prea încercat.

Nu contest rezultatul alegerilor din 11 decembrie, dar poate data viitoare ai să ieși din casă să îți faci datoria de cetățean al acestei țări. Poate data viitoare ai să votezi persoane capabile, persoane implicate, nu liste pline de nulități, nu simpli ridicători de mână.

Reforma trebuie să vină din interior, din interiorul partidelor politice, din interior societății civile, din interiorul nostru(să vrem cu adevărat o schimbare, nu o spoire).

La mulți ani Blogal Initiative

6 ani, la mai mare!

Îi cunosc pe cei de la Blogal Inițiative de vreo 3 ani, oameni faini, oameni mișto. Am interacționat cu ei de nenumarate ori pe la diverse evenimente. Evenimente organizate de ei sau de mine, nici măcar nu contează. Tot timpul au fost de nota 10+.

Am început să scriu la concursurile lor la vreo câteva luni bune după ce mi-am făcut blog, din simplu motiv că platforma lor e cu mult mai mult decât ceva unde scrii niște articole și speri să câștigi marele premiu.

Ce e acel ceva ce m-a făcut să scriu la Blogal Initiative?

Acel ceva e atmosfera de „family” de acolo, atmosfera de prietenie înainte de toate. Toată lumea e prietenă cu toată lumea. Majoritatea citesc articole cu care sunt în competiție și învață de acolo tainele unui advertorial câștigător/reușit.

Blogal Initiative îți poate deschide ușa către agențiile la care toți râvnesc să ajungă. Agenții care îți vor aprecia stilul și te vor contacta de multe ori tocmai pentru că ai „școala blogal”. Pot spune că Blogal Initiative este o rampă de lansare. Blogerii  pot crește participând la concursurile și campaniile lor.

Prin ei am reușit să îmi fac prieteni în întreaga țară. În București, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Arad, Focșani, Sibiu și multe alte orașe mi-am găsit prieteni cu care țin legătura și în viața de zi cu zi. Asta mulțumită celor de la Blogal Initiative.

LA MULȚI ANI BLOGAL INITIATIVE, continuați tot așa. Baftă maximă în continuare.

Să auzim de bine și la anul care vine.

Povești la saună

Folclor hunedorean

În ultima vreme am mers foarte des la bazinul de înot, aproape zilnic. Cam o oră și jumătate de înot și saună. Două reprize de înot și două de saună. 15 minute saună, 15 ture de bazinul mare înot. Este mai mult decât suficient, pe frigul ăsta nu prea îmi vine să alerg. Plus, după atletism, înotul e cel mai recomandat sport pentru sănătate.

hunedoara

Povești la saună

Săptămâna asta a fost mai mereu plin la bazin, seara, atunci merg. Nu știu cum s-a nimerit, dar în ultima vreme au apărut tot felul de trepăduși care doar atârnă pe acolo, nici nu înoată, nici nu stau la saună ma mult de 3 minute. Se plimbă și se foiesc de colo colo, doar pentru a se lăuda că fac și ei mișcare.

Stați dracu acasă dacă veniți doar să admirați peisajul.

Revenind la poveștile de la saună. Într-o seară la saună a intrat un grup gălăgios de tineri, hăhăiau și se distrau nevoie mare. Făceau mișto de unul dintre ei.

La un moment dat au făcut liniște, vorbea „boschetul șef”, cred. Toți îl ascultau ca pe Jesus. Puțoiul se lăuda că pleacă la schi în Italia două săptămâni. Ceilalți plini de admirație, parcă ar pleca la război contra extratereștrilor.

***-Plec două săptămâni la schi în Italia să mă relaxez, nu de alta dar am avut niște zile pline în ultima vreme. (puțoiul șef)

-Fain frate, bravo ție. (unul de lângă el)

-Da, să văd cu cine mai merg că încă nu știu, că e scump și nu toți au banii ăia. Apropo, nu știe careva un coșar, trebuie să curăț șemineul? (puțoiul șef)

-Am eu un număr de telefon, am curățat la bunica la țară soba, dar costa 100 de lei. (altul de lângă el)

-Mergi bă de aici că e scump ca dracul, anul trecut am curățat șemineul cu 80 de lei. (puțoiul șef)***

bazin hunedoara

Nu m-ai continui dialogul, m-am lămurit cu ce mari afaceriști împart sauna, doar persoane importante. Copii de bani gata care se laudă cu vacanțe de două săptămâni la schi în Italia, dar se cacă pe ei pentru 20 de lei pentru un coșar, doar pentru a părea descurcăreți și șmecheri.

Te doare mintea ce vine din urmă, nici nu are rost să ne mai gândim că ăștia vor munci să ne poată plăti nouă pensiile. Dar poate avem noroc chior și dăm peste un guvern ca cel de acum, dăm un tun de niște milioane de euro pe la 50 de ani și după 6 luni ne grațiază. Suntem rezolvați.

Dacă tot pierzi timpul cu drumul până la bazin, dă din mâini nu din gură.

Crăciun la Straja

Ce dezamăgire!

Între Crăciun și Anul nou am fost 3 zile la munte, mai exact la Straja-Hunedoara. Nu am mai ajuns acolo de vreo 5 ani și așteptam să văd schimbări majore, în bine.

Straja o știam ca pe o stațiune „modestă dar ieftină”, din păcate e la fel de modestă dar acum e scumpă. Prea scumpă pentru ceea ce îți oferă.

Cazare scumpă, camere de 3 pe 4 la 150 lei pe noapte.

Mâncare scumpă, un prânz modest, ăla tradițional românesc(ceafă cu cartofi prăjiți) o cârcă de bani.

De vinul fiert sau de bere ce să mai zic. Cană așa mică nu am văzut în viața mea, cred că am băut ceai din cești mult mai mari. 6 lei o doza de bere banală, iar vinul 5 lei vreo 180 de ml, cred că nu era mai mult.

Pârtiile e drept că erau OK, ceea de sub telegondolă tot strâmbă, copiii cu sania ajungeau mereu în stâlpi.

Nu știu ce să zic, poate pentru că era în full sezon și în timpul sărbătorilor. Poate că în rest oamenii de acolo își revin și au prețuri decente, poate.

Aaa, să nu uit, drumul era curățat până sus, cu o mică excepție. Zona de la intrarea în stațiune era acoperită de o chestie maro, ceva zăpadă amestecată cu cenușă, pământ sau nu știu ce. Ar putea să o îndepărteze și pe aia, nu de alta dar cred că nu erau mai mult de 100 de metri de curățat.

Peisajul e superb, nimic de zis. Acoperă toate neajunsurile.

Urăsc minciuna

Minciuna are picioare scurte

Frumos proverb

Dacă e să urăsc ceva pe lumea asta, atunci acel lucru e minciuna. Minciuna aia perversă, aia care doare și rănește. Minciuna care te face să ai așteptări, minciuna care te dezamăgește și te face să își pierzi încrederea în oameni.

Deși minciuna e de un singur fel, nu există minciună mare sau mică, unele sunt chiar nevinovate. Minciuni nevinovate sunt cele peste care treci râzând, minciuni pe care le folosim cu toții pentru a ascunde mici chestii.

Mincinosul de lângă tine

Nu pot trece peste minciuna spusă de un neam sau un prieten bun. NICIODATĂ nu am putut. Dezamăgirea e atât de mare încât uit de tot. De tot ce a însemnat acea persoană. Cred că nimic nu mă deranjează mai mult decât MINCIUNA spusă de cineva de lângă mine.

Adevărul doare, dar e mult mai suportabil ca MINCIUNA. Pot trece mult mai ușor peste un adevăr care doare decât peste o minciuna amăgitoare.

Așadar, dacă ai ceva să îmi spui, spune-mi verde în față. Poate o să mă supăr, dar în mod cert după un timp o să te iert. Dar dacă aflu vreodată că m-ai mințit, m-ai păcălit sau mai al dracu, m-ai folosit, să faci bine să te ferești de mine.

Roata se învârte chiar dacă e pătrată.

Duminica Crăciunului

Sărbători fericite

Moş Crăciun cu suflet bun, să v-aducă în Ajun, carduri VISA Diamant, carnavaluri pe la Rio, brazilience-n custodie. Haide, gata cu visatul, că s-a ars şi cozonacul!

craciun

Bogăţie câtă vreţi, sănătate pentru toţi, iar la anul care vine să vă fie şi mai bine. Să vă fie casa, casă, cu bucate noi pe masă, Moş Crăciun cu sacul plin, drumu-n viaţă cât mai lin.

SĂRBĂTORI FERICITE!

Cum am slăbit 15kg?

De la 116 la 101 kilograme

15kg în 40 de zile

Cum o lună și ceva în urmă am luat o decizie, o decizie mare pentru mine. Nu mai făcusem asta NICIODATĂ. Am decis că e timpul să slăbesc, eram deja obez și începusem să simt asta.

Momentul ZERO

Într-o după-masă am avut ceva de dus la socru iar liftul era defect. El locuiește la etajul 6 și era musai să ajung la el. Am luat-o încet pe scări, că doar nu m-a făcut mama în lift. Pe la etajul trei am simțit că mi se înmoaie picioarele și a trebuit să mă opresc, eram terminat, nu mai puteam urca nicio treaptă.

M-am speriat, chiar panicat, nu pățisem așa ceva în viața mea.

În acel moment am luat următoarea decizie, „Trebuie să fac ceva să slăbesc, altfel mă duc către Valhalla”.

Zis și făcut, din acel moment am început să am grijă de mine.

Ce am făcut? Cum am reușit?

  1. Am renunțat la cola, beam mai mult de un litru pe zi.
  2. Am renunțat la mesele de seară, mâncam chiar și noaptea. Veneam seara de la bar și rupeam frigiderul.
  3. Am terminat-o cu produsele de patiserie, covrigi, forneti, chestii de astea.
  4. De la 4,5 beri pe zi am trecut la 2 pe săptămână.
  5. Mănânc multe fructe și legume.
  6. Mezelurile erau moartea mea, sandwich-urile la toaster erau mâncarea de dimineață
  7. Beau multă apă, peste 2 litri pe zi.
  8. Când ies în oraș nu beau cola, cafea sau alcool, beau ceai. De preferat cu miere nu cu zahăr.
  9. De două săptămâni mă duc la bazin și saună.
  10. Pentru deplasările mici din oraș merg pe jos, toată ziua eram cu curul în mașină.
  11. Nu mai lenevesc în pat dimineața, la ora 7 sunt în picioare.
  12. Am înlocuit pizza și pastele, după care eram înnebunit când mâncam în oraș, cu salatele de crudități sau cu smoothie de fructe.

Cam astea sunt principalele schimbări în regimul meu de viață. Sunt atent la ce mănânc și fac mișcare. Cu un pic de ambiție și o sperietură mare în cazul meu, totul e posibil.

Sunt atât de mândru de mine încât povestesc cu drag la toată lumea această mega realizare din viața mea. Iar faptul că lumea mă laudă, mă face să continui.

Bineînțeles că sunt și cârcotași care au găsit ceva de obiectat, doar nu-i așa, ROMÂNUL SE PRICEPE LA TOATE. Că brânza pe care o mănânc e prea grasă, că măslinele sunt prea negre, că omleta trebuie să fie făcută doar din albuș și câte și mai câte. Puțin îmi pasă, nu țin nicio dietă, doar sunt atent la ceea ce mănânc și beau.

SUNT MAI ATENT LA MINE.

Am fost nevoit să îmi cumpăr haine. Haine și cu 4 numere mai mici față de acum o lună. Pantalonii, blugii, cămășile și bluzele stau pe mine ca pe gard. Am făcut două găuri noi la curea.

Ce mult îmi place să mă laud.

De ce urăsc iarna?

De ce urăsc iarna?

Hmm, cu ce să încep?

  • ziua e scurtă ca naiba, când e cerul înnorat nici nu știi când e dimineață și când e seara
  • frig ca dracu, toată lumea e înfofolită și mereu pe fugă spre casă
  • dezghețatul mașinii dimineața
  • veșnica surprindere a autorităților la prima ninsoare
  • șapte mii de haine pe tine doar să cobori să cumperi o pâine
  • trebuie să ai la îndemână două tone de șervețele nazale
  • ochelarii se aburesc ca dracu și 10 minute sunt chior când intru undeva

  • dacă ninge prea puțin sau a doua zi se încălzește, s-a dus dracu și zăpada. Tot ce rămâne e o zoaie murdară și jegoasă.
  • berea de la terasă se transformă într-o cană cu ceai pentru că ești răcit ca dracu și îți curg mucii
  • nu piscină, nu pescuit, nu grătare, nu nimica, doar stai în casă cu ochii beliți la TV sau pe laptop
  • facturi astronomice la gaz metan și electricitate
  • trebuie să plătesc rovinieta și asigurarea la mașină
  • toată lumea e morocănoasă și stresată

  • te calci în picioare la mall, cinema sau vreo piscină interioară, ne având de unde alege, toți merg în aceleași locuri
  • sărbătorile de iarnă mă deprimă la maxim. Trecând peste faza cu adunarea familiei în jurul mesei de Crăciun, totul mă deprimă. De la alergatul după cumpărături/cadouri la letargia în care intră lumea după sărbători.
  • țiganii care fac pe colindătorii așa cu vreo 10 zile înainte. Zilnic același ritual de „cerșeală grețoasă” prin toate cartierele și piețele orașului.

Cred că dacă mai stau un pic să mă gândesc mai găsesc niște motive, dar deja îs prea tare deprimat să le mai caut.

Din ce în ce mai mult îmi doresc să plec într-o țară caldă și să vin acasă doar VARA. Iubesc vara de mor. Iubesc soarele mai ceva ca SuperMan.

Ambulanța fumegă

Suni la salvare, vine chelnerul

Ieri oprisem la culoarea roșie la semafor și ca din senin lângă mine apare o ambulanță pe banda din dreapta. Zic din senin pentru că nu avea pornite nici luminile nici girofarul. Pur și simplu nu am văzut-o doar în momentul când a fost lângă mine. Nu-i bai, poate nu era o urgență și nu se grăbea.

Mă uit mai atent în dreapta, pentru a lăsa ambulanța să treacă înaintea mea și ce văd?

Șoferul fuma la volan, da fuma la volanul AMBULANȚEI.

fumat la volan

Se observă geamul un pic lăsat pentru a ieși fumul, asta pentru cei care vor sări că era țigară electronică.

fumat la volan

Poate recunoaște cineva mașina și îl trage un pic de mânecă pe șofer.

**Legea antifumat a intrat în vigoare la jumătatea lunii martie. Fumatul este interzis cu desăvârşire în maşini de transport public şi în cele ale instituţiilor.**

Oare ambulanța nu e „mașină de transport public”?

Oare chiar atâta nesimțire să fie pe unii șoferi de ambulanță încât să li se rupă pur și simplu că locul lor de muncă înseamnă SĂNĂTATE?

Cum dracu să suni la salvare și să apară una din care iasă vălătuci de fum de țigară? Mai lipsește ca șoferul să își deschidă și o badoacă de bere puturoasă și meniul e complet.

Parcă văd deja o campanie la TV:

„Suni la noi și ești ca la birt, doar noi își oferim două servicii la preț de unul, AMBULANȚA BAR”.

Vă doresc tuturor multă sănătate și să nu aveți nevoie de Ambulanța/Loc de fumat niciodată.