Cum să fii moldoveancă mândră, printre ardeleni!

Nu de puţine ori mi s-a întâmplat să intru în discuții contradictorii în care trebuia să mă apăr de această etichetă ești moldoveancă. Pentru mine nu este o etichetă ci este un dar, un dar de la Dumnezeu!

A fi moldoveancă în partea de vest a țării, sau cum îi spunem noi moldovenii, în partea de Occident a României, este o luptă. O luptă de opinii, de principii eronate și de etichete greșite.

De ce spun asta?!

Totul începea pe vremea aceea când rânduiala în România era cât de cât bună și corectă din anumite puncte de vedere, au fost aduși aici, vreo câțiva moldoveni. Însă, așa cum știm cu toţii, pădure fără uscături nu există și niciodată nu voi răspunde pentru acțiunile unor oameni fără educație. Au deranjat și au format o imagine grotească oamenilor frumoși și primitori ai Moldovei. De atunci, noi, acești moldoveni autentici care nu că suntem mândri, suntem legaţi atât emoțional cât și cultural de originile lor, încearcăm să scoatem la suprafață adevărata frumusețe a locurilor și a oamenilor din Moldova.

Mândră tare

Consider că a fi om este o calitate și o virtute. Poți fi om indiferent de cultură, de origini, de religie. Sunt mândră, oameni buni, că sunt moldoveancă și am atâtea motive să spun asta:

Sunt mândră pentru că, atunci când aud oamenii cum vorbesc despre mănăstirile din Bucovina mă copleșesc emoțiile și mi se umple sufletul de bucurie. Ținuturile Bucovinei sunt unice. Ospitalitatea și simplitatea oamenilor care te întâmpină, sunt atât de curate încât, oricât de Gică Contra a-i fi, nu o poți nega.

Sunt mândră pentru că atunci când intru în bucătărie și fac borșul cu care eu am crescut, aud tot timpul cuvântul încăîncă o farfurie cu borș.

Sunt mândră pentru mămăliga tare și cu brânza frământată care indiferent de cultura culinară, îți gâdila papilele gustative.

Sunt mândră pentru istoria bogată pe care o avem, iar aici vorbesc despre marile voci și nume care au lăsat în urmă o adevărată comoară, în literatură, pictură, muzică, teatru, istorie, medicină. Pentru Creangă, Eminescu, Sadoveanu, frații Negruzzi, Enescu, Porumbescu, Iorga, Luchian.

Sunt mândră pentru simplitatea vieții pe care am învățat-o și am trăit-o în Moldova.

Sunt mândră pentru graiul dulce moldovenesc care odată auzit, nu ai cum să nu te îndrăgostești. Și că veni vorba de îndrăgostit, sunt mândră pentru aceste trăsături frumoase pe care, inevitabil le-am moștenit. Frumoasele femei ale Moldovei.

Sunt mândră pentru că am avut bunicii moldoveni 100%  de la care am învățat cum trebuie să fiu OM. Și că a fi OM este cel mai important lucru în această viața. Indiferent de originile noastre trebuie să știm cum să ne trăim și cum să ne clădim viața, toate fiind din perspectiva unui OM cu valori sănătoase.

Într-un cuvânt, sunt o moldoveancă al naibii de mândră chiar și aici, printre ardeleni, printre oamenii faini și calmi .

Voi reveni!

Asta mi-a fost introducerea, voi reveni cu poveşti și cu descrieri ce vă vor face să vă îndrăgostiți de meleagurile Moldovei și vă vor stârni curiozitatea de a cunoaşte și de a o explora. Nu vă precipitați, lăsaţi-vă deschise sufletele și primiți tot ceea ce Dumnezeu vă oferă.

Alexandra Blănaru

 

P.S. Mă bucur că te cunosc, mă bucur că pot să te susțin, draga mea MOLDOVEANCĂ ambițioasă.