Vacanță în Bulgaria

Vacanță pe timp de pandemie

2020, o vacanță altfel

Am așteptat vacanța asta mai ceva ca în copilarie pe moș Crăciun. După luni de zile de stat în casă, după o mulțime de oportunități ratate din cauza virusului Covid19, vacanța de anul ăsta a fost „praf de zâne”.

Am oscilat între Malta și Bulgaria, erau printre puținele tări în care mai puteam intra și întoarce acasă, fără testul PCR. Deocamdată la noi costa cam mult și stai după el câteva zile.

traveler

A picat Malta, a rămas Bulgaria. Vecinii bulgari aveau cele mai permisive condiții anti-covid, bașca, în caz de agravarea condițiilor, returul ținea exclusiv de noi. Am mers cu mașina, în Malta am fi depins de zboruri care ar fi putut fi anulate, și no, greuț să fi izolat pe o insulă și să depinzi de alții pentru a te întoarce acasă.

6zile, 5 nopți de ospitalitate bulgărească

Chiar dacă a fost mai puțin decât mi-aș fi dorit, m-am declarat mulțumit și cu atât. Cum să vă zic, la capitolul turism estival, până și bulgarii ne dau clasă.

Am fost la Varna, într-o zonă destul de retrasă și liniștită. Cam tot ce ține de sectorul privat este ce trebuie, ce ține de statul bulgar, cam lasă de dorit.

Adică, hotelurile, restauratele, beach-barurile, plajele, au fost ingrijite, curate, ospitaliere, personal amabil și calificat, iar restul, drumurile PRAF, zonele verzi neîngrijite, gunoi neridicat, maidanezi, MIZERIE.

Am avut norocul ca hotelul la care am stat să fie la 30 de metri de plajă, taverna la care am mâncat la vreo 100 de metri și astfel nu am prea avut tangență cu lucrurile negative enumerate mai sus.

Cât m-a costat această vacanță?

Ne-am cazat într-un hotel super elegant, mai mult un complex turistic, deși construcția arăta a resort, apartamentele se închiriau de la diverși proprietari. Gazda noastră avea mai multe apartamente acolo, ca el erau mulți alții care își închiriau apartamentele.

Deși complexul era deținut de mai multe persoane, totul era ca la un resort. Piscina avea salvamar, fiecare scară avea femeie de serviciu, filturile erau imense și moderne, dotate cu avizier prin care eram înștiințați diverse chestii. Într-una din zile, prin acel avizier, am fost înștiințați că se ia apa 2 ore. Bineînțeles că noi nici nu am observat lipsa apei, noi fiind pe plajă în acel interval.

Revenind la prețuri, cazarea m-a costat 1100 de lei pentru un apartament cu 2 dormitoare complet utilat. Fiind două familii, am ieșit ca preț final per familie la un neverosimil 110 lei pe zi per camera hotel, asta la 30 de metri de plajă, parca v-am mai spus. 🙂

Drumul ne-a costat 700 de lei dus-întors, deci 350 de lei de familie. Aia e, cazanul meu consumă multișor, dar no, eu cam alerg pe drum. Apropo, grijă mare dacă mergeți în Bulgaria, la ei limita de viteza e cea afișată pe panou, nicidecum ca la noi plus 10 km. Atenție mare.

Papa bun și ieftin

De păpică ce să vă spun, super bună, super mega ieftină și foarte repede servită.

De exemplu, o porție uriașă de midii(850 de grame) 25 de lei. Coastele de porc caramelizate, o da, super bune, 28 de lei. Coastele de berbecuț, 30 de lei. Hamburger uriaș, cu cartofi prăjiți și cu vreo 3 sosuri demențiale, 28 de lei. Berea lor, între 2.5 și 3.5 lei, cea de import maxim 5lei. Whisky, vodca, cocktailurile toate până în 15 lei.

Deci da, prețuri mai mult decât foarte bune, cred că și la mine la Hunedoara, iar aici viața e ieftină în comparație cu marile orașe, multe prețuri sunt mai mari. Am vorbit cu prieteni care au fost anul acesta pe litoralul românesc, au spus că s-au îngrozit de prețurile mari și nesimțite.

A, să nu uit, un sezlog costa 10 lei.

Groso modo, total vacanță: 1500 lei 2 persoane, toate cheltuielile.

Totul a fost super ok, bine, drumul de întoarcere a fost horor, peste 2 ore am fost blocați pe centura Bucureștiului, plus aproape o oră pe Valea Oltului. Aia e, nicio călătorie fără nervi pe șoselele României.

Ce mai tura vura, mergeți în vacanță în Bulgaria. Cum banii de 3 zile la Mamaia, stați 10 zile la Varna. 🙂

Turcia, vacanță în Bodrum(II)

O vacanță de vis, Bodrum

Turcia, vacanță în Bodrum, partea I.

Bodrum, o destinație superbă pe care mi-au propus-o cei de la Prestige Tours .

Continuăm periplul prin frumoasa zonă, BodrumTurcia.

Unde am stat(II)

Ne-am mutat după câteva zile într-un alt loc minunat, dar în cu totul alt registru. Am stat la The Bodrum by Paramount Hotels & Resorts, un resort foarte mare, opulent și desprins parcă dintr-o lume de basm. Vila cu piscină în care am locuit avea până și lift și împreună cu MyLady Diana, o foarte bună prietenă, am rămas cu gura căscată de auriul care ne înconjura.

 

Ne-am plimbat câteva ture, sus-jos, cu liftul, între parter si etajul unu de câteva ori. Asta, așa până ne-am dezmeticit de opulența în care ne aflam. În afară de lift era ușor să te pierzi oricum în vilă. Avem foarte  multe dormitoare, sufragerii și băi care îți luau ochii.

Piscina privată a vilei a fost locul în care am stat împreună cu gașca la povești multe ore  din noaptea mult prea scurtă.

Am cinat la unul dintre restaurantele din incinta resortului, considerat a fi cel mai bun restaurant de pește și fructe de mare din zonă. Calamarii au fost fabuloși. Într-adevar își merită renumele! Am cinat într-o atmosferă splendidă, acompaniați de muzică și dansând pe ritmuri orientale și nu numai. Trupa care ne-a încântat cu acordurile ei, ne-a dus cu gândul departe în istoria frumoasă a acestor locuri.

M-am luptat cu chiflele calde care acompaniau festinul de pe masă, doar pentru a fi învins de desertul fabulos!

Am ales să nu regret dezmățul culinar, a doua zi dimineata mă mințeam că seara voi fi cuminte și voi sta departe de desert. Nu prea îmi ieșea faza.

Ce am vizitat/făcut în Bodrum(II)

O altă ieșire cu gașca a fost vizita în satul Etrim. Un sat parcă uitat de timp, un sat plin de meșteșugari, artiști în țesutul covoarelor.

O experiență frumoasă, din registrul meu preferat, ALTCEVA, a fost vizita în satul Etrim, un sat unde majoritatea se ocupa cu țesutul de covoare din materiale naturale, motiv pentru care nu exista două covoare la fel. Pot fi cumpărate de aici sau din multe alte colțuri ale lumii, iar prețurile sunt pe măsura calității.

Am vizitat și casuța în care a locuit în trecut cea mai vârstnică femeie din sat, care deși are peste 100 de ani, face înca săpun de casa și se ocupă de gospodărie. Am spus locuit pentru că vechea casa acum e închisă, iar bătrânica locuiește acum într-o căsuță ridicată în aceeași curte.

Am cumpărat de la dumneaei câteva bucăți de săpun și am stat la povești, ocazie cu care am constatat că umorul rămâne neschimbat indiferent de vârstă. Era tare haioasă bătrânica.

Mirosul, culorile, florile, cățelul, găinușețe care cântau bucuroase parcă de curtea plină de oameni, cuptorul în care se făcea gozleme, tihna locului m-au dus cu gândul la copilaria mea de la bunici.

Atât pentru astăzi, gata și cu jumătatea vacanței. Am să revin cu partea a treia și ultima, ultima a acestei frumoase vacanțe.

După cum poate unii au observat, BO a fost nelipsit. Bineînțeles, el fiind mai mereu în centrul atenției.

BO călătorește în Italia(I)

BO călătorește în Italia – DRUMUL

BO în Italia

Prima călătorie a lui BO a fost în Italia, deh, pretențios cățel, începe cu occidentul.

Cu puțin timp în urmă am fost plecați preț de 6zile în Italia, eu am mai fost, BO era la debut.

Astăzi vă povestesc cum a decurs călătoria Hunedoara(România) – Cosenza(Italia)

Primul drum cu autocarul

Ne-am trezit destul de devreme, pentru mine, BO a stat călare e troler toată noaptea, așteptând debutul său de mare călător.

La ora 05,30 am pornit din autogara Hunedoara spre aeroportul Traian Vuia Timișoara cu un autocar destul de ok. Nu am mai mers de vreo 15ani cu autocarul și chiar habar nu avem cum mai arată tipul ăsta de transport în Romania.

Din păcate călătoria Hunedoara-Timișoara durează 4ore, da, 4ore. EXAGERAT DE MULT. Am ajuns deja frânt de oboseală și cu o durere de spate îngrozitoare, scaunele autocarului fiind foarte incomode pentru o călătorie de 4ore fără pauză.

Primul zbor

Pe aeroportul din Timișoara totul a mers strună, e prima dată când nu mă bipăie „ușa aia care te verifică de metale”. Se pare că BO mi-a purtat noroc.

Am decolat spre Italia, iar în o oră și 10 minute deja aterizam pe aeroportul din Bari. Un zbor scurt și plăcut cu cei de la WizzAir. M-am și amuzat un picuț, unul dintre însoțitorii de la bord era la debut. Era primul său zbor, a fost foarte timid și stângaci, dar colegele lui l-au ajutat să treacă cu bine peste tot și omul a răsuflat ușurat la aterizare.

În aeroport la Bari, atât eu cât și BO am fost foarte surprinși de liniștea de acolo. Suspect de liniște dacă e să compar cu hărmălaia de la Timișoara. Posibil să fi fost o oră la care nu aterizau prea multe avioane, chiar ne-am mirat.

NU vreți să vă spun cât de curat era acel aeroport. Țiplă, farmacie, de la terminal, holuri, WC și chiar trotuarele de afară.

Prima călătorie cu trenul

De la aeroport am luat un tren local. Din câte am înțeles, acel tren a fost construit cu puțini ani în urmă din fonduri europene chiar cu scopul de a lega aeroportul de gara centrală. Tren modern de mare viteză, cu Wifi gratuit, unde stațiile erau anunțate și vocal și pe niște ecrane LED uriașe care erau peste tot în vagoane.  Deci se poate, la noi nu, la alții.

 

Am ajuns la gara centrală în vreo 15minute, la coborâre am pus mâna pe troler să îl cobor, nu era necesar, puteam să îl trag după mine, trenul era la nivel cu peronul și la distanță de maxim 3cm.

Peste drum de gară se află autogara, ca să  vezi, nu trebuie să bântui de nebun să îți găsești următorul mijloc de transport. Pentru a prinde legătura spre Cosenza aveam nevoie ca totul să fie fără întârziere. De la avion, la tren și apoi la autocar, marja de timp era de 10 minute între ele. Orice întârzire ne-ar fi dat totul peste cap.

Bineînțeles BO era liniștit, emoția primei sale călătorii l-au amuțit. HAHA

Toate au decurs ca unse și la 20 de minute de la aterizare ne aflam în autocarul de Cosenza. Ne aștepta un drum de peste 250km, kilometri pe care, culmea, i-am făcut în 3 ore. Are rost să compar Hunedoara-Timisoara (163km) cu Bari-Cosenza(250km)?????

O bucată destul de mare a drumului l-am făcut pe coasta de sud a Italiei, splendid, minunat, extraordinar peisaj.

Pe înserate am ajuns la destinație, pot spune că pentru prima dată după mult timp, am picat lat de oboseală. Bine, am speriat 2 beri și abia apoi am plecat la somn.

Bineînțeles că BO nu a rezistat până nu și-a clătit ochii prin împrejurimi. A găsit un portocal și a ținut morțiș să culeagă o portocală mare, cea mai mare.

Atât despre drumul spre Italia, returul a fost aproape identic, cu precizarea că de la Timisoara spre Deva am mers cu o mașină găsită pe Bla bla Car și astfel am făcut doar 2 ore în loc de 4.

Mâine că povestim ce am făcut și ce am vizitat în Italia.

De ce *Bo călătorește*?

Bo călătorește – First chapter

De unde a apărut BO?

Am găsit prin casă o cutie cu tot felul de plușuri și jucărioare de la McDonald și am răsturnat-o în mijlocul casei să văd ce bazaconii am pe acolo. De obicei jucăriorele pe care le primesc la „Mec” le dau copiilor care sunt pe acolo, totuși, dacă ajung cu ele acasă, acea cutie e locul lor. Locul în care sfârșesc până ajung să le donez.

Revin la ziua cu pricina, ziua în care l-am găsit pe BO. Printre jucărioare era și un cățeluș, unul mic, mic. Chiar ieri m-a întrebat o prietenă cât e de mare BO. E cât un pachet de țigări, atât de mic e.

Mi s-a părut foarte haios, așa mic și cu urechile mari, m-a făcut să zâmbesc.  Mi-am zis să îl iau cu mine și să îl ridic la rangul de mascotă personală, mascota călătoriilor mele.

Dacă la început l-am pozat și pus pe FB pentru amuzamentul personal, acum el a devenit nelipsit din pozele mele. Chiar mai mult, foarte mulți prieteni mă întreabă de el. Se pare că stârnește zâmbete și asta mă bucură. Nu uitați să zâmbiți, zilnic dacă se poate.

Așadar, de la apariția sa, BO a făcut câteva călătorii, călătorii despre care am să vă povestesc în curând. Vă las totuși două  poze ca teaser, asta să vedeți cam pe unde a fost deja pișicherul.

Vă mulțumesc că l-ați primit cu brațele deschise, BO vă mulțumește și el și promite să vă arate locurile frumoase pe care le vizitează