Transilvania Fitness Festival

Un altfel de festival

Zilele trecute fratele Norbi m-a sunat să îmi povestească de o chestie „altfel”. Cum ”ALTFEL” este motto-ul acestui blog, am percutat un-doi la cele spuse de el.

Transilvania Fitness Festival

Transilvania Fitness Festival se pregătește să te aducă mai aproape de o viață sănătoasă ca niciodată! Cum, te întrebi? Ei bine, prin mișcare și mult FUN!

Mișcare? Mod de viață sănătos? Hop și eu.

Ce este Transilvania Fitness Festival?

Este un festival sau o convenție de fitness ce se va desfășura în Arad în data de 21 Mai, la Sala Polivalenta. Vor fi 10 clase, instructori din România dar și din Grecia, Norvegia și Ungaria. Mai multe informații pe pagina lor  de Facebook aici.

Cine ne pune la treabă?

Dragi antrenori și nu numai, dacă vă surâd cei din imagine, ei bine, pe 20 Mai veți avea ocazia de a participa la workshop-urile lor. Iar pentru acest lucru; pentru a pune mâna pe aceste oportunități, tot ce trebuie să faceți este să scrieți un e-mail la adresa: hello@transilvaniafit.ro

Dacă nu apare ceva neprevăzut, în mod cert am să fiu acolo. Am pornit pe drumul „viață sănătoasă”, nu am cum să ratez o astfel de șansă.

Programul festivalului

Din păcate încă nu pot susține chiar eu un astfel de program, ce glumă bună. :)))) Am să vin pregătit de mișcare și promit că măcar la jumătate din cele de mai sus am să fiu prezent, complet echipat și ready to work.

Bilete se găsesc pe www.bit.ly/tffonline.

Pentru mai multe informații despre programarea claselor și modul de cumpărarea a biletelor accesați acest INFO făcut de Norbi.

Deci….ne vedem la Arad pe 20-21Mai.

Transformă frica în curaj

Fără frică de la Dr. Oetker

Cu toții am avut parte la un moment dat de o situație dificilă sau de o perioadă mai aglomerată, însă până la urmă am reușit cumva să depășim momentul și să mergem mai departe. Noua campanie a celor de la Dr. Oetker vorbește fix despre acest gen de întâmplări și despre cum am reușit fiecare dintre noi să trecem de ele #farafrica.

În acest sens au lansat site-ul http://www.prajiturifarafrica.ro/ unde și-au propus să adune mai multe astfel de povești ale celor care au depășit cu bine momentele grele din viața lor. Mai mult, pentru a-i ajuta la rândul lor pe cei aflați la nevoie, Dr. Oetker donează câte un euro către SOS Satele Copiilor pentru fiecare poveste înscrisă în platformă. Donația va merge către divizia Mama SOS, care oferă copiilor vulnerabili, ce au pierdut sprijinul familiei biologice, o a doua șansă de a crește alături de o familie iubitoare.

prajitura fara fricaFrica de spații întunecate

În copilărie mare majoritate a vacanțelor mi-am petrecut-o la bunicii de la Oltenia. Probabil de acolo și faptul că vorbesc mult.

Bunicii mei aveau beci sub toată casă. Era o răcoare de îți venea să te muți pe timpul zile acolo. Beciul avea trei camere distincte, iar cea mai mică era folosită pentru a păstra alimentele perisabile.

Într-una din seri a trebui să cobor în beci să iau o lubeniță/pepene roșu să avem ca desert la cină. Peste zi am mai fost acolo de vreo două ori și becul care lumina încăperea se arsese. Deși știam că o să fie beznă iar lanterna era cam chioară, nu găseam tot timpul baterii pe vremea aceea, am coborât în beci cu gândul la o felie mare de pepene dulce și rece.

De multe ori am evitat să cobor în beci, știind că e întuneric, dar atunci nu am avut nicio emoție. Probabil și datorită faptului că peste zi fusese o căldură tropicală și pepenele acela rece era tot ce îmi doream atunci.

Provocarea Dr.Oetker

Scrie și tu un moment depășit fără frică și pune-l pe prajiturifarafrica.ro. Dr. Oetker donează câte un euro către SOS Satele Copiilor pentru fiecare poveste înscrisă în platformă.

O inițiativă foarte bine venită.

Tabăra în Malibu

EduTabăra în Malibu

Woww, cum sună asta?

Genial, superb, de vis, wowww, vreau să plec acum. Nu am bagajele făcute, dar cred că în maxim 15 minute aș putea pleca.

Mai are rost să spun de ce am ales această tabără?

DUDEee, this in Malibu-USA and i said ALL with that.

Pentru orice tânăr care vrea să își continue studiile în străinătate, cred că o informare prealabilă este mai mult decât bine venită.

Cum te informezi cel mai bine? Bineînțeles la fața locului. Acest lucru ni-l propune edutabere.ro. O multitudine de oferte de tabere școlare pentru a ne familiariza cu ce se întâmplă acolo zi de zi. Toate par bune și frumoase din pliante, din filmulețe de pe internet, dar de ce să nu ne facem o parerea personală la fața locului.?

Tabara in Malibu

Despre școală
Programul se desfășoară în baza universității Pepperdine din California, situată la poalele muntelui Santa Monica, de unde se deschide o priveliște fascinantă spre Oceanul Atlantic. În apropiere sunt plajele Los Angeles-ului, cartierele Hollywood, Beverly Hills si Santa Monica. Baza universitară deține terenuri de tenis, bazin de înot, pista de atletism, terenuri pentru volei de plajă, terenuri pentru sporturi de echipă.

edutabara
Cazare
Se oferă cazare în căminele din campus, în camere duble, cu o baie la patru cursanți.

edutabere
Timp liber si sport
Cursanții au la dispoziție terenuri de baseball, fotbal, lacrosse și tenis în aer liber, volei de plajă și bazin de înot. De asemenea, elevii pot participa și la activități artistice. Se organizează karaoke, seri de muzică, petreceri de modă, discotecă și tombole.


Excursii
Se organizează vizite la Universal Studios, Getty Center & Rodeo Drive, Hollywood, Disneyland, Santa Monica, parcul de distracții Six Flags, Zuma Beach, Venice Beach, mall-uri.

Programe de studiu

Cursul include 20 ore de limbă engleză pe săptămână. Programul este conceput pentru copii și adolescenți și oferă un echilibru perfect între activitățile școlare, sport, distracție și excursii.

Oferta pentru tabere este diversificată, informații suplimentare găsiți pe edutabere.ro.

Label 5

Ceva bun, bun de tot

Weekend-ul trecut am avut musafiri, niște prieteni pe care nu îi mai văzusem de ceva timp.

Revedere

Pretenașii ăștia sunt oameni cu ”greutate”, berari din tată-n fiu. Pentru că oamenii erau veniți de pe drumuri, unii de departe, ca o gazda primitoare ce sunt, am aruncat la cuptor o tava de ceva vegetale. Pentru mine mai mult, pentru ei leguma preferată a românului, ceafa de porc.

Label 5

Obiceiul pe aici este ca înainte de masă să bem o tărie. Cu țuica nu mă împac, deci nu aveam așa cea în casă, am luat din bar o sticlă de whisky. Primisem prin toamnă o sticlă de Label 5 de la un pretenaș din Anglia iar acum era un moment numai bun să îl degust. Singur nu beau iar compania de acum era numai potrivită pentru a desface sticla.

După păhărelul băut înainte de masă, am savurat friptura, iar restul sticlei am ras-o în mai puțin de o oră.

grandis

Băi frate, bun bun whisky ăsta, era din 2010 și avea o aromă de te dădea pe spate. Pentru că seara era doar la început și cheful de povestit era la cote maxime, am coborât la magazinul din colțul blocului să mai iau ceva de spălat gâtlejul uscat de la atâtea amintiri depănate.

Ca un făcut, am găsit aceeași marcă de whisky, Label 5, asta așa că tot nu e bine să le amesteci. Am luat două sticle, deh, noaptea era tânără. Până dimineața, cred că era 4a.m, când am încheiat sesiunea de povestit, am reușit să le dovedim și pe acestea două.

Parte frumoasă a fost a doua zi la prânz când am făcut ochi, eram fresh, nu tu durere de cap, nu tu mahmureală. Cu alte ocazii, eram rupt și zăceam câteva ore până îmi reveneam.

Pe scurt, o seară frumoasă alături de prieteni adevărați.

Hoțul strigă hoții

Un nimic ce se crede mare

De vreo câteva luni încoace un terchea-berchea aciuat pe meleagurile transilvane, hăhăie și plânge toată ziua că „l-am părăsit și l-am furat/copiat. Adică, eu credeam că suntem prieteni, iar el doar avea nevoie de un fraier care să muncească pentru el.

Bineînțeles că acum se cacă pe el toată ziua și dă cu pietre în mine, dar noi ardelenii ne prindem mai greu, dar și când ne prindem, să te ferești nu mai exista cale de întors. Totuși speram ca după atât timp trecut să înceteze cu mizeriile. NU POATE, atât știe, atât face.

Am tot tăcut, am tot tăcut, am crezut că năpârca își revine, dar se pare că alcoolul nu îl lasă, iar noaptea când e mort de beat reîncepe cu gunoaiele și atacurile. E și logic, fiind un gunoi, ce pretenții să avem. Credeam că odată schimbată garderoba, de la tricoul decolorat care l-a consacrat la cămașa de la second-hand, se mai calmează și realizează că e un prost.

Din păcate nu s-a întâmplat.

hotul striga hotii

Hoțul strigă hoții

Am avut împreună cu el niște proiecte frumoase, proiecte de promovare a județului Hunedoara, proiecte foarte reușite. Pentru că eu am continuat acele proiecte și după ruperea relațiilor cu el, a început să urle ca din gură de șarpe că i-am furat proiectele. Bineînțeles că boschetul nu spune și faptul că proiectele nu erau ale lui, nu le-a inventat el. Proiectele le făceau și alte persoane în țară, nu inventasem noi coada la prună.

Hoţul strigă: hoţii? E normal, într-un climat concurenţial.

După logica lui, dacă în Hunedoara cineva își deschide o afacere, o langoșerie, orice altă persoană care deschide la rândui o langoșerie, e HOȚ.

Probabil ar dori să îi plătesc drepturi de autor, nu m-ar mira. Un bax de bere la PET și stăteam liniștit, aia e unitatea lui de măsura. Cred că eu am greșit că nu am ascultat de oamenii care îl cunoșteau mai de mult, oameni care îmi spuneau ce om de nimic este.

Ce e trist?

Trist e faptul că deși le-a demonstrat multora ce lichea este, oamenii ăia îmi reproșează că l-au cunoscut prin mine. Poate au dreptate, cât timp girez astfel de oameni, ar trebui să îmi asum. Dar dacă eu vin cu vărul meu la tine în casă și el se cacă pe masă, probabil ar trebui să te gândești să îl dai tu afară din casă, nu eu.

P.S. Încă o dovadă că e un impostor care spune doar jumătăți de măsură este așa zisul grup civic pe care îl păstorește. Grupul e la rândui „plagiat” după un grup din Deva. Bineînțeles că el recunoaște asta, dar nu tot furt e după logica lui.

Centrul de Print Hunedoara

Alma-Print, oamenii de care ai nevoie

Acum câteva zile mă bătea un gând nebun, voiam un tricou personalizat. Am cugetat, am căutat pe net, într-un final m-am decis. Nu este creație personală, ce drac trăim în țara lui Copy-Paste, am găsit pe net un tricou cu schepsis. Voiam un tricou dat dracu, un tricou așa ca situația în care ne aflăm noi ca nație. Mereu în căcat, dar cu zâmbetul pe buze

centrul de print

Alma-Print #centruldeprint

Dacă tot m-am hotărât ce vreau, am luat legătura cu prietenii de la Alma-Print și am dat drumul la treabă. Zic prietenii de la Alma-Print, pentru că de fiecare dată când am avut nevoie de ceva au rezolvat problema prompt și în cel mai scurt timp. De altfel așa a fost și acum, în două zile tricoul meu a fost GATA, pregătit de defilare.

Înainte de a vă arăta tricoul, sunt mega mândru de el, vreau să vă spun că tot la cei de la Alma-Print am apelat și în timpul campaniei electorale din vara atunci când am inițiat proiectul Nu votezi, Nu contezi. Asta așa ca fapt divers.

centrul de print

Tricou de Cinema City

Să se audă tobele, urmează tricoul cu pricina. Este un tricou care e bun de purtat chiar și la cinema la vreo premieră mondială. De altfel, sunt 100% convins că o să vă placă.

Deseară când ies la un ceai, berea e fudulie pentru mine, deocamdată, promit că îl dau la toată lumea care vrea să facă poze cu The GoodFather.

Dacă îl bagă DNA-ul la bulău, pe el și încă vreo 2,3 din fruntea statului, sigur se poate face un serial PRO. Serial cu și despre băieții ăștia deștepți de ne călăresc de vreo 27 de ani încoace.

Duminicala românească: Învățăminte

Luptă pentru ce e al tău

Ne conduc putorile, zdrențele și năpârcile, parveniții, oportuniști și lichelele.

Zilele trecute am stat de vorbă cu cineva care e mai umblat ca mine, mai informat să zic așa. De fapt, mai mult a vorbit el, eu doar am ascultat. După acestă întâlnire, cred că vreo 2 ore nu am mai fost bun de nimic. Câte a putut să îmi spună, am rămas îngrozit. De la lucruri mărunte de viață, la politică, de la educația noii generații de tineri, la corupție și multe altele.

Pur și simplu m-am îngrozit și nu am mai fost bun de nimic.

Ce oameni ne conduc, ce nonvalori sunt acolo sus, ce lupte trebuie să ducă un om cinstit să se poată face remarcat.

Cât de simplu parvine un lipitor de afișe și câtă muncă trebuie să depună un om citit.

Ce compromisuri fac politicienii pentru a fi în grațiile unor șefi analfabeți.

Ce nervi trebuie să ai ca muritor de rând și ce relaxant e să fi pupător în cur.

Ce capete deștepte sunt plecate în fața șefului idiot.

Ce minciuni, secrete, povești murdare sunt țesute în jurul celor care ne conduc.

Ce prieteni par unii în poze și de fapt se mănâncă între ei.

Ce prietenii leagă ciolanul.

Ce promisiuni încalcă unii pentru a nu supăra șeful.

Ce oameni de nimic ajung după ce își văd scopul atins.

Pot continua până în pânzele albe cu astfel de exemple, mă reapucă greața. O greață care de câteva luni îmi tot dă târcoale, o greață care speram să nu o mai am niciodată. Oamenii în care am crezut se mulează atât de bine pe cele scrise mai sus încât spun cu mâna pe inimă „România/Hunedoara nu mai are nicio șansă să mai fie vreodată un loc ideal de trăit”.

Îmi iubesc țara și orașul cum puțini o fac, fapt pentru care nu m-am gândit NICIODATĂ să plec de aici sau să emigrez, dar de 6 luni încoace gândul ăsta îmi vine tot mai des în minte. TRIST, triste vremuri trăim și vor veni și mai triste.

Sunt undeva la limită și trebuie să iau o hotărâre cât de curând, fie rămân și lupt în continuare, fie îmi bag picioarele în tot, fie renunț și devin nepăsător la mizeria societății în care trăim. Doar prima variantă mă caracterizează, dar încep să mă satur de TOT.

Probabil sunt doar depresiv că iarna a revenit peste noi. Așteptam primăvara.

Papa bun, pe drum

Drumul spre casă

După o nouă repriză de relaxare la ștrandurile termale *Apollo din Felix*, ne-am făcut bagajele și am plecat spre casă. Bineînțeles tot via Arad, nici la întoarcere nu ne-am încumetat să venim pe Vârfurile, deși afară era frumos și drum era curățat. Din păcate și drumul european Arad-Deva e o mizerie de potecă plină de gropi. După dezăpezire au apărut sute de cratere în asfalt.

Pauză de masă la Restaurant Millenium

La vreo oră de mers de Oradea, înspre Arad, se află Motel-Restaurant Millenium. O locație frumoasă, rustică și cu un meniu foarte bogat și diversificat.

Ambianța interioară te duce cu gândul la vechile hanuri. Totul e din lemn, cu ștergare autentice pe masă, pereții sunt plini cu obiecte vechi și foarte frumos restaurate.

Semnul ăla de Exit nu e binevenit acolo, dar ardei puși acolo la uscat mi-au plăcut la maxim.

Mâncarea a fost foarte bună.

Am comandat ceva de băut și în nici 10 minute felul unu ne era deja servit. Ciorbele de burtă și cele de legume au fost de-a dreptul „dumnezeiești”.

Chelnerul a fost tot timpul atent, a văzut din timp că am rămas fără șervețele, a fost mereu pe fază pentru a ne reumple paharele. Impecabil

La nici 3 minute după debarasarea mesei de felul întâi, a și venit cu felul doi. Varza roșie călită, ciolanul și pieptul de pui la grătar, minunății culinare.

Patru adulți am plătit 126 lei, felul unu, felul doi, desert(clătite ca la mama acasă) plus bere, suc și cafele. Mâncarea fiind foarte multă și bună, chiar mi s-a părut un preț bun, bun.

Vara cred că e raiul pe pământ

Înainte de a pleca, am făcut o plimbare prin spatele restaurantului. Superb.

Intrarea.

Loc de joacă

Foișorul și lacul cu lebede.

 

Concluzia

Dacă treceți prin zonă și vreți să mâncați ceva bun într-o atmosferă de basm, nu ezitați să vă opriți la Motel-Restaurant Millenium. Personal profesionist, locație superbă, atmosferă de basm, mâncare foarte bună.

Pensiunea Sunrise

Pensiunea Sunrise, Sînmartin-Oradea

După cum vă spuneam în articolul de ieri când am scris despre Nymphaea AquaPark, weekendul trecut am fost într-o mini vacanță.

Pensiunea SUNRISE

Ne-am cazat la Pensiunea Sunrise, o locație frumoasă și cochetă, aflată într-o zonă liniștită a Sînmartin/Oradea. O construcție nouă de trei stele, cu camere mari, sala de mese spațioasă și cu gazde primitoare. Sînmartin este o localitate lipită de Oradea și de Băile Felix, anul trecut chiar autoritățile locale au făcut un referendum pentru alipirea Sînmartinului de Oradea.

Adresa: Sinmartin
str. Mihai Eminescu nr. 41
jud. Bihor
Coordonate GPS: 46.998357, 21.967993

Telefon: 0771021784
E-mail: sunrise.villa@yahoo.com

Pun aici câteva poze pentru a vedea superba locație în care am locuit timp de 3 zile.

Foișorul de lângă piscină

Piscina extrioară

Tuia și brăduții care străjuiesc întreaga proprietate.

Camera în care am stat.

Baia din cameră

Deși nu am stat foarte mult în cameră, fiind ocupat cu piscinele și alte chestii în aer liber, m-am simțit foarte bine acolo.

Locația e la 10lei distanță cu taxiul de ștrandurile din Băile Felix și la 20 de lei de Lotus Mall Oradea. Deci, lăsați mașinile în curtea pensiunii, nu merită bătaia de cap pentru găsirea unui loc de parcare, care oricum îl plătiți tot cu 10lei.

Recomand cu drag această pensiune.

Urăsc minciuna

Minciuna are picioare scurte

Frumos proverb

Dacă e să urăsc ceva pe lumea asta, atunci acel lucru e minciuna. Minciuna aia perversă, aia care doare și rănește. Minciuna care te face să ai așteptări, minciuna care te dezamăgește și te face să își pierzi încrederea în oameni.

Deși minciuna e de un singur fel, nu există minciună mare sau mică, unele sunt chiar nevinovate. Minciuni nevinovate sunt cele peste care treci râzând, minciuni pe care le folosim cu toții pentru a ascunde mici chestii.

Mincinosul de lângă tine

Nu pot trece peste minciuna spusă de un neam sau un prieten bun. NICIODATĂ nu am putut. Dezamăgirea e atât de mare încât uit de tot. De tot ce a însemnat acea persoană. Cred că nimic nu mă deranjează mai mult decât MINCIUNA spusă de cineva de lângă mine.

Adevărul doare, dar e mult mai suportabil ca MINCIUNA. Pot trece mult mai ușor peste un adevăr care doare decât peste o minciuna amăgitoare.

Așadar, dacă ai ceva să îmi spui, spune-mi verde în față. Poate o să mă supăr, dar în mod cert după un timp o să te iert. Dar dacă aflu vreodată că m-ai mințit, m-ai păcălit sau mai al dracu, m-ai folosit, să faci bine să te ferești de mine.

Roata se învârte chiar dacă e pătrată.