Circuit 2 în 1 by PromoVacanța(II)

Zic, să continuăm aventura

Astăzi vă prezint a doua parte a circuitului meu 2 în 1 prin Turcia. Cititorii mei m-au întrebat cum de nu am ajuns la Cappadocia sau Pamukale. Astăzi risipim misterul. Bineînțeles că circuitele celor de la PromoVacanța ajung și acolo, nu poți face circuite în Turcia fără a vedea Cappadocia sau Pamukale și bineînțeles nelipsitul Istanbul. Dar despre Istanbul cu altă ocazie.

Ziua 4
  • vizita situl arheologic Efes,
  • fabrica de piele,
  • satul Sirincem,
  • izvoare termale in Pamukkale si vestigii antice,
  • cazare in Pamukkale Tripolis Hotel Pamukkale

Ziua a început cu binecunoscutul „Good morning my neighbours”, o să vă spun până la final și răspunsul colegilor la acest salut matinal.

Situl arheologic Efes

Prima oprire a fost la superbul sit arheologic Efes. Puțin spus sit, e vorba despre un oraș în adevăratul sens al cuvântului. Atât de imes era încât autocarul ne-a lăsat într-o parte și ne-a pescuit din altă parte, la peste 2 kilometri depărtare.

Deși e foarte bine conservat, arheologi din toată lumea lucrează la restaurare și încă fac săpături pentru a aduce la suprafață noi și noi construcții.

La Efes găsim un mega teatru, cred că s-ar putea ține spectacole acolo, atât de bine conservat e. O bibliotecă imensă aproape în totalitate în picioare. Multe alei cu zeci de fundații ale fostelor case.

Pe aleea principala, se găsesc principalele clădiri ale epocii romane, străjuită de statui, unele încă în picioare.

Deși ne aflam înconjurați de atâta istorie, părea că în orice moment putea să apară de pe o alee un centurion sau un senator roman, noi, gașca crazy din spatele autocarului, aveam timp și de glume.

Aici e vina lui Aytac, la pus ăla mic cu cornițe să ne povestească ritualul sau obiceiul, nu știu cum să spun, în fine, ne-a spun cum stătea lucrurile când mergeau romanii la WC. Stilul lui fabulos de a ne povesti, plus accentul lui ne-au băgat în starea de caterincă. Aia e, e bine să ai în orice grup o astfel de gașcă.

Revin la ritualul de la WC. Se pare că atunci când se așezau pe WC, o făceau în funcție de clasa socială. După ce își goleau burdihanele, romani se spălau la dos cu apa care curgea pe lângă găurile WCului. Primul, cel din rangul cel mai mare, avea parte de apă curată, eeee, deja pentru următorii era o problemă. Nu fiecare WC avea robinetul lui, apa trecea de la ăl mai mare la ăl mai mic. Deci, cam nasol pentru cei de pe urmă, dar no, romanii nu au avut nevoie de o pandemie pentru a se spăla la dos sau pe mâini. Înțelegeți unde bat.

Mai are rost să vă spun cum a decurs plimbarea de la WC la ieșirea din Efes? Concurs de bancuri, ce mai.

Lăsând acest episod la o parte, dacă ajungeți în zonă, musai să vedeți EFES-ul.

Fabrica de piele

De aici am plecat la o fabrică de piele. De ce ai vedea o fabrică de piele? Pentru că vizita începea cu o prezentare de modă, wowww, ce supermodele. Fetele au fost parcă decupate din revistă, bine, sigur și băieții s-au ridicat la același nivel, ale noastre colege aplaudau ca la al XXII congres PCR.

Pentru că turcii se pricep la comerț, escala s-a terminat cu vizita la magazinul fabricii. Unii colegi de presstrip, au tăbărât pe rafturi. Calitatea, prețurile și designul au dus pe mulți ai noștri în ispită și au cam golit cardurile.

Satul Sirincem

Ziua 4 a fost una dintre cele mai pline.

Satul Siricem e un sat de munte, un sat cochet cu multe straduțe frumos pavate, flancate de zeci de bazaruri locale ticsite de marfă handmade. Celebrele vinuri de Sirincem se găseau la tot pasul. Vinuri făcute din tot felul de fructe, m-a dat pe spate cel de rodie. Ooo, dumnezeesc. De la magazine de artizanat, la magazine de bijuterii, unde sultanitul, piatra semiprețioasă care se găsește doar în Turcia, era actor principal. O piatră aparte care își schimbă culoare în funcție de lumină și perioada zilei. Fetele au fost fascinate de această nestemată.

După plimbare, gazdele noastre, cei de la crama Esek, ne-au oferit o degustare de vinuri. De aici și datul meu pe spate de mai sus când am pomenit de vinul de rodie.

Am degustat vin de mure, de căpșuri, de caise, bineînțeles de rodie, dar și vin vin, din struguri. După degustarea am făcut coadă la caserie, golind rafturile cramei Esek. Mulțumesc Xi pentru că mi-ai reamintit.

Oooo, și ce cafea turcească fabuloasă am băut, bună rău, iar gazdele ne-au oferit un adevărat spectacol când ne-au preparat-o.

Pamukkale

Unul din motivele pentru care am spus prezent cu două mâini pe sus la acest circuit, a fost Pamukkale, acestă minune a lumii.

Un loc pe care nu poți să nu îl vezi măcar o dată în viață. Nu vă povestesc prea multe, orice comentariu e de prisos. O să vă las mai multe poze, vorba aia, o poză, cât o mie de cuvinte.

Vă dați seama că aici am stat cel mai mult, ne-a prins seara spre disperarea lui OZY, noi nu ne mai dădeam duși de aici. Avea omul pregătită o surpriză pentru noi, dar nouă nu ne păsa, trăiam clipe mirifice.

Într-un târziu am plecat spre cazare, aici era și surpriza lui OZY, alesese un hotel cu piscină cu apă termală,*Tripolis Hotel Pamukkale*. Apele termale din zona Pamukkale sunt renumite pentru proprietățile lor terapeutice.

Bineînțeles că ne-am bucurat și noi de apa termală, de saună și mai ales de binecunoscutul Hamam turcesc. Hmmm….

După vreo 3 ore de relax în zona de Spa a hotelului, ne-a pălit o foame de lup. Ce să mai și mănânci la ora 01.00 am?

Ne-am dus cu miloaga la lobby bar. Aici am dat peste un turc tare de treabă și super de gașcă. Ca să nu îi face probleme am incercat să îi cerem cât mai puțin, și i-am cerut pâine cu ulei de măsline și sare. Mâncasem noi o lipie bună cu ulei de măsline în satul Sirincem și am zis că ar fi binevenită și acum după bălăceală.

Nu a priceput el de ce îi cerem așa ceva, pentru noi părea o delicatesă la ora aia, mai ales că speriasem la piscină niște whiskeane și niște beri.

Omul a fost prompt și ne-a adus ce a înțeles, sau măcar ce i se părea lui a fi mâncare. A adus pâine caldă cu măsline, nu cu ulei. Frate, la ora aia era bun orice. Am mai cumpărat noi niște chipsuri, care cu maslinele si pâinea aia caldă au fost mană cerească. Am ras platoul în 3 minute. Văzând că suntem așa rupți de foame, bag de seamă că i s-a făcut milă de noi la turc.

A apărut ca din neant cu două platouri uriașe de mezeluri, brânzeturi și legume pe care le-am speriat la fel de rapid ca cel inițial. L-am răsplătit cum se cuvine și l-am luat cu noi în gașca pe acest simpatit si de treabă turc. Am râs, am glumit, ne-am povestit noi lui și el nouă toate alea. Spre miezul nopții am plecat către camere și l-am lăsat pe turcul nostru să își continue munca în liniște. El mulțumindu-ne că i-am făcut noaptea mai frumoasă, noi mulțumindu-i pentru cina târzie și pentru povești.

Ziua 5 și Ziua 6

Pentru că ultimele două nopți le-am petrecut în zona Cappadocia și la același hotel, am zis că e mai nimerit dacă vă povestesc cele două zile, legate

  • plecare către Cappadocia,
  • vizita Caravanserai Sultan Han,
  • regiunea Capadocia Orașul subteran,
  • fabrica de covoare, Turkish night
  • cazare în Capadocia la By Cappadocia Hotel & Spa.

O doamne, ce noapte scurtă. :))) Eee, late diner ne-a trebuit.

După un mic dejun luat pe fugă, OZY dădea cu biciul pe noi cei care am cam fentat noaptea de somn, am pornit spre o nouă locație mult așteptată, Cappadocia.

Cappadocia

O altă minunăție a Turcie și a lumii.

capadocia

Aici am văzut „Orașul subteran”, unde mi-am amintit de expresia „târâș grăpiș pâș pâș”, că deh, oraș subteran, încăperi micuțe în pământ.

Caravanserai Sultan Han, o cladire impunătoare, care ne amintește de bogățiile acelor locuri. Un loc încărcat de istorie , un loc foarte important în antichitate pe vestitul Drum al mătăsii.

Mai apoi am vizitat o altă fabrică locală, fabrica de covoare. Și aici ca la cea de piele, totul e pe model super-profi. De la alegerea firelor din gogoșelel viermilor de mătase. la războaiele tradiționale, de la migala doamnelor de acolo, la operele de artă, covoarele propriu-zise. Ce mai, ce fac turcii ăia acolo, se numește artă.

De la fabrica de covoare am plecat spre Goreme, un fabulos parc în aer liber cu peste 350 de schituri, biserici și mănăstiri săpate în piatră vulcanică.

Bineînțeles că am și intrat într-o locuință săpată în piatră, acea locuință era 2 în 1, că deh, turcul e cel mai tare întreprinzător. La etajele superioare era locuință, la parter era terasă de vară iar la etajul 1 era cafenea.

Cel care locuia acolo, era și chelner și ospătar și patron și mai ales era un om dedicat familiei lui. Ne-a povestit că din mica lui afacere de acolo(totul costa între 1 și 2 euro) a reușit de și-a ținut copiii la facultate și le-a făcut un rost în viață. Omul era destul de în vârstă, când l-am întrebat de ce nu renunță, de ce nu pleacă la copii să se bucure de bătrânețe, mi-a spus, asta e viața pe care o iubesc, îmi place să stau printre oameni, să cunosc oameni noi. MINUNAT.

Turkisk Night de final

Fiind ultima seară, seara 6, cei de la UPON TOUR ne-au oferit un nou răsfăț local, Turkish Night.

Ce seară, ce bairam, ce atmosferă!

Un local super șmecher, cu o scena semicirculară în centru și cu 4 gradene în care erau instalate diferite grupuri de turiști din toată lumea. Știu că lângă noi au stat turiști din Mexic, fiind un loc mare, nu mai rețin naționalitatea celorlalte grupuri.

Pentru că sunt printre campioni la turism, multe momente din spectacolul de acolo erau cu dedicație către fiecare naționalitate a spectatorilor.

După ce și-au făcut numărul, turcii au lăsat scena liberă pentru toată lumea și a început discoteca. Are rost să spun că românii au monopolizat ringul de dans?

Și ca să fie treaba treabă, gașca noastră a tras o „brașoveanca”, în care s-au angrenat și ai noștri, deja prieteni, mexicanii. A fost tare funny.

Aici ar trebui să se termine cu poveștile mele din Turcia, dar nu a fost să fie.

Ziua 7
  • zbor de retur din Capadoccia Kayseri -Istanbul, apoi Istanbul – Bucuresti Otopeni.

Doar atât era programat pentru ziua 7, eee, ghinion.

Ghinion a fost doar dimineață la prima oră, apoi iconița a schimbat soarta zilei.

capadocia

Peste noapte a nins de a rupt, zeci de centrimetri, care ne-au dat emoții pe drumul spre aeroport. Noroc că OZY a fost inspirat și a sunat adunarea mai repede. Emoțiile nu s-au risipt când am ajuns pe aeroportul din Kayseri, din cauza zăpezii, zborul nostru era amânat cu 3 ore. Pentru că de obicei aceste amânări se prelungesc am început să avem emoții în a prinde zborul de legătură din Istanbul. Deja ne făceam planuri pentru o noapte la Istanbul, nu cred că se supăra nimeni. :))

ALI, turcul nostru nevăzut, cel care se ocupa de logistică, deja intrase în priză, să facă diverse scenarii în funcțiie de ce urma să se întâmple. Icomoța a intrat în scenă, a oprit ninsoarea, avionul a decolat și am plecat spre casă via Istanbul.

Și no, dacă tot am ajuns din nou la Istanbul, am ras și de data aceasta o pidă turcească, atat tot că de data aceasta, gașca de mâncăi a fost mult prea mare. Probabil că lăudasem prea mult pida de la inceputul voiajului. :))

THE END

Mâine am revin și cu toate chestiile tehnice, prețuri, excursii optionale și ale informații utile pentru a vă putea face o idee despre acest fel de vacanță.

Amintiri din Epoca de Aur

Comunism și dictatură

O dată cu sosirea frigului, atât eu cât și colegul de călătorii, BO, am intrat în depresie. Atât vremea de afară, cât și vremurile, totul e de CACAo. De aici și depresia asta generalizată. Probabil o beută ar regla problema, dar nici de asta nu am chef. Horor, nu?

E, dacă tot mă aflu într-un „dark place”, m-am găndit să mă reapuc de scris. Asta m-a ajutat de multe ori. Dar pentru că „dark place”, am zis că un mini-serial despre aventurile(nu chiar aventuri, ci trista realitate a acelor vremuri) mele din comunism ar merge. Nu de alta dar parcă zi de zi am găsit câte unul sau una care să plângă după vremurile de tristă amintire, să plângă după comunism și dictatură. Uitucă lume, dar nu cred că e vorba de uitare, ci cred că e vorba de sportul național al românului, „plânsul”. Propabil suntem nația care se plânge din orice și oricând. 

comunism

Frații „Petreuș”

Acestea fiind spune, să-i dăm drumul la primul episod, prima aventură marca „Bobora Călin în comunism”.

Era un început de decembrie, 1987, cred, cert e că se întâmpla în ultimii ani ai lui Ceaușescu. Cei mai crunți ani, ani de foamete și frig.

În cadrul combinatului siderurgic din Hunedoara munceau vreo 22.000 de oameni. Multe meserii, multe grupe de încadrare, drepturi diferite, nu mă apuc acum de enumerat, nu asta e ideea acestui episod.

Unii dintre muncitori primeau niște bonuri de masă, dacă pot să zic așa, pentru a pricepe și cei care nu au prins „mâncarea pe cartelă”. Bonurile puteau fi pentru slănină, pentru lapte sau pentru carne de pui.

Cei care lucrau la grupa I, muncă grea, ei primeau astfel de bonuri, nu toți angajații combinatului. Tata era strungar și conducerea considera că el și cei ca el nu meritau acele bonuri. Dar, nu-i așa, românul se descurcă și astfel el făcuse rost de un bon de carne de pui. Mai mult ca sigur făcuse un ciubuc, vreo balama sau mai știu eu ce pentru vreun coleg de pe la țară. Astfel de trocuri funcționau la maxim, astea erau chestiile care îți asigurau supravietuirea. Era foame mare moncher, toți o știu dar acum fac pe nebunii și spun că era bine în comunism.

Revin la bonul de carne de pui. Tata a adus bonul acasă și mi-a trasat ca sarcină, valorificarea acelui bon. Deși aveam doar 8 ani, pentru mine era o provocare, nu de alta dar magazinul Avicolei, era tocmai în celălalt capăt al orașului. Pe cât de bucuros am fost pentru încrederea acordată, pe atât de supărat am fost la finalul sarcinii. De ce?

comunism

Bineînțeles că nu mergeai cu taxi sau cu transportul local după cum voia cucu tău, mai ales copil neînsoțit. A plouat non stop și torențial pe toată durata călătoriei și a fost frig ca naiba. Bonus, am stat vreo 4 ore la rând, da da, atât de mult se stătea la rând la orice fel de carne sau de alimente. Nu cred că am cumpărat vreodată în COMUNISM, ceva de mâncare, fără să fi stat ore întregi la rând.

Fiind o rara Avis un astfel de bon, până atunci nu am mai avut onoarea de a mă întâlni cu o astfel de onoare de a cumpăra carne de pui cu bon din combinat.

Dezamăgirea

După aceste ore de chin, pentru un copil de 8 ani, chiar e un chin să stai ore în ploaie, am ajuns acasă cu punga de carne de pui. Pentru că ai mei părinți erau mai mereu la lucru, am fost nevoit să scot carnea de pui din pungă și să o pun la dezghețat. Frig al naibii, nu s-a dezghețat. 

Și acum și dezamăgirea, când am deschis punga, am avut un șoc. Înăuntru erau 2 pui rahitici, vineți, cu tot cu cap și gheare. Nu cred că aveau mai mult de 400 de grame unu. De aici și denumirea de „Frații Petreuș”, 2 și mici.

Atât de bine era în comunism, că și astfel de avortoni de pui erau un fel de mâncare pe care ți-l asigurai prin tot felul de combinații.

comunism

Pentru mine ca și copil, pana mea, aveam 8 ani, trebuia să stau să mă joc cu cei de vârsta mea, nu să bat tot orașul pentru o astfel de „delicatesă”. De, acum un pui coquelet e bani grei. Ce nerecunoscător sunt. :)))

Acum dacă ai găsi așa ceva pe raft, 100% ai cumpăra doar pentru câine sau pisică.

Puii vânduţi la alimentarele comuniste aveau greutatea unui porumbel. Românii îşi făceau pile şi relaţii pentru a căpăta marfa ”pe sub mână”. Proviziile de alimente erau considerate speculă şi se pedepseau cu închisoarea.

Vă promit că vor urma și alte episoade, unele tragi-comice.

Weekend în Poiana Brașov

Cu gașca la Aurelius Împăratul Romanilor Hotel – Poiana Brașov

Weekendul trecut am răspuns PREZENT la invitația unei prietene bune, de a ne întâlni cu o gașcă de oameni faini. Unde? În Poiana Brașov la super luxosul hotel, Aurelius Împăratul Romanilor.

poiana brasov

De mult timp am tot încercat să ne vedem acolo, chiar eram foarte nerăbdător, mai ales că tot urmărisem activitățile prietenuței, când aceasta ajungea în Poiana Brașov.

Nu sunt un fan declarat al iernii, deși friguț, acum e încă toamnă, am vrut să mă bucur de aerul curat, de culorile toamnei și bineînțeles de fabulosul SPA de la Aurelius. E ce trebuie, piscine, jacuzzi, interior și exterior, saune, masaj, tot ce îi trebuie unui SPA ADEVĂRAT.

Prima zi

room

room

room

Pentru că eu am venit cel mai de departe, dintre toți invitații Ștefaniei, am preferat să vin cu trenul. O experiență inedită, această călătorie cu CFR-ul, dar asta o să vă povestesc cu altă ocazie. Acum este despre 3 zile de relax alături de prieteni vechi și pot spune de acum, și prieteni noi. M-am simțit tare bine alături de ei. Sper că ne revedem curând, maestra noastră de ceremonii deja se gândește să ne reunească…..sst, deocamdată este secret, când și unde. 🙂

poiana brasov

 

Revin la prima zi, am ajuns acolo în jurul orei 14,30. Gazdele noastre au fost operative și după 5 minute eram cazat. Profesioniști desăvârșiți cei de la recepție, dar ce spun eu, de la recepție, toți angajații Aurelius au fost first class. De la recepționeri, la cameristele drăguțe și foarte amabile, la chelnerii și ospătarii restaurantului Miorița, restauratul hotelului. Am fost serviți și de un iranian haios, RAJ, foarte fâșneț și amabil. De ce haios? Pentru că deși vorbea o engleză la perfecție, încerca șă vorbească în limba română pe care o stâlcea. De aici și faptul că eu am considerat că e haios. 

poiana brasovpoiana brasov

În jurul orei 15.00 eram deja tolănit pe un sezlong confortabil din zona piscinelor interioare și făceam filmulețe video pe care le trimiteam celor care urmau să vină. Bineînțeles pentru a le face în ciudă. Un nebun, ce mai. 🙂

Am făcut și vreo 3 ture de saună, cam mult, eram și un pic obosti de la drum și apoi am șters-o în cameră să fac un somn de „frumusețe”, până la apariția celorlalți.

Într-un final au ajuns și restul invitaților și am purces cu toții la cină. La fix pentru a vedea și meciul Germania-România. 

Acolo la Aurelius Împăratul Romanilor, mai mereu dai peste personalitați ale vieții publice. Chiar noi ne-am întâlnit a doua zi cu Anda Adam, venită cu familia să servească masa acolo.

Ne-am lungit cu cina și după terminarea mesei și a meciului, la povesti influencerești și pahare de vin. Prilej cu care ne-am cunoscut mai bine unii cu alții. Foarte faini oameni.

Ziua a doua

Pentru că ne-am întins cam multișor în noapte, la micul dejul am apărut cu toții pe ultima sută de metri(în jur de ora 10.30). Mulțumim gazdelor că ne-au permis să păpăm și noi, nu de alta dar micul dejun e până la ora 10.30. 

Am servit micul dejun în regim bufet suedez, dar de ălă venit din cornul abundenței. Nu cred că a fost cineva care a zis, „bă eu am vrut să mănânc genunchi de șarpe” și să nu fi găsit. 🙂

bo

forest

Pentru că peste noapte a nins, am vrut cu toții să urcăm cu telegondola Postăvarul, mai la munte. Să ne bucurăm un pic de priveliște și de o cană mare, da mare, de ciocolată caldă la bistro-ul Yager Chalet. 

Știți știrile alea cu turiștii români luați pe nepregătite de iarnă? E, noi am fost ăia. Norocul nostru că de la telegondola la Yager Chalet nu sunt mai mult de 100 de metri. 

Bineînțeles că am și înghețat un pic, doar trebuia să facem niște poze, niște story-uri, filmulețe, chesti pentru care trebuie să suferi oleacă.

Am petrecut câteva ore acolo, foarte mișto locație, dar mai cu seamă am sperat să se mai risipească din ceață pentru a putea privi de sus Poiana Brașov. Nu a fost să fie, fapt pentru care, am purces spre Aurelius. Vă dați seama cum a mers o sedință de câteva ore de SPA, nu?

food

Seara la cină, gazdele ne-au pregătit câteva platouri tradiționale demențiale. Cu slăninuță afumată, jumerele, tobă, cartaboși, cârnați, brânzeturi, șorici(o daa, șorici) plus legumele de rigoare. Bătălia a fost pe ceapa aia roșie de apă, ……încă îmi plouă în gură. Pentru că au fost atât de bune, și le-am savurat cu mare poftă, doar câțiva dintre noi au mai comandat fel principal, ceilalți ne-am aruncat pe dulcegării. Papanași, clătite care mai de care, lava cake-uri și cioco-something cu înghetață. Ce mai, curcubeu pe cerul gurii. Toate astea spălate cu niște butelii de vin bine venite.

food

Bineînțeles că iarăși ne-am întins în noapte cu povești și alea alea, de am ajuns din nou, în postura de a întârzia la micul dejun de duminica.

Ziua a treia

Ziua asta a fost pe modul independent, pentru că toți aveam alte ore de plecare. Fetele își organizaseză niște sedințe foto, unii s-am abătut din nou pe la SPA, iar unii am plecat la plimbare prin Poiana Brașov. Am avut parte de o dimineață călduroasă și senină și era păcat să nu profităm de o cură de ozonificare.

carcar

Eu am fost primul care am părăsit gașca, mi-am luat la revedere de la lume cu speranța unei revederi cât mai grabnice. Pentru că aveam vreo 2 ore de pierdut, am dat o tură și pe la Raliul Brașovului. Era ultimul weekend din campionatul de raliuri, s-a nimerit la fix cu a noastră vizită în zonă.

Apoi am purces spre gară și dus am fost.

Cam despre asta a fost vorba în weekendul trecut, un weekend reușit, un weekend plin de relax și bună dispoziție alături de OAMENI FAINI, așa cum îmi place mie să zis.

Ne revedem/auzim/citim curând, zilele astea mă pregătesc de o nouă plimbare. Va țin la curent(că tot s-a scumpit ca naiba) :)))

Restart, Antalya 2021

A new beginning

antalya

După un 2020 horor, anul pandemie Covid-19, un an în care ne-a fost greu și să respirăm, zilele aceste se dă semnalul revenirii. Semnalul că suntem pe drum cel bun și în curând vom lăsa în urmă această năpastă care ne-a afectat viața tuturor.

Zilele acestea plec din nou în Antalya. Abia aștept să revăd locurile minunate ale Antalyei, plus o mulțime de altele noi. Sunt mai rău ca și copiii mici care așteaptă vacanța, atât de mult m-a afectat statul în casă și restricțiile.

Soley Tour by Terra Vista

Zilele acestea voi fi, mai bine zis voi reveni în Antalya, alături de cei de la Soley Tour. Un tour operator nou pe piața românescă.

Chiar dacă ei sunt la început, sub sigla Soley Tour, toți cei de acolo sunt profesioniști care au mulți ani în spate în turismul național și internațional. 

Bineînțeles, îi voi avea alături pe partenerii mei de la Terra Vista, oameni minunați și foarte dedicați în tot ceea ce fac.

soley tour

Cine e Soley Tour?

”Echipa Soley Tour este formată din profesioniști pasionați de vacanțe și cu o vastă experiență în domeniu, orientați către client.

Echipa Soley Tour se ghidează după principii precum seriozitate, profesionalism, corectitudine, siguranță.

Totodată, punem accent pe creativitate și pe găsirea celor mai potrivite soluții
pentru clienții noștri.”

Sunt mai mult decât convins că acest eveniment o să fie de bun augur și mai ales, o să ne dea posibilitatea să arătăm turistului român că lucrurile în Turcia, respectiv Antalya, au intrat pe un făgăș normal. 

Cu toții știm cât sunt de buni, în ceea ce fac turcii în turism, dar încrederea oamenilor trebuie recâștigată după acest virus necruțător care a dat totul peste cap. Cum poți face asta, altfel decât „deschizând” toatele ușile și prezentând realitate de la ei de acasă.

businees & pleasure

Programul evenimentului „Business & Pleasure by Soley Tour”

Vă las un mic rezumat al activităților mele de pe meleagurile Antalyei.

Ziua 1 : Decolare Otopeni – București, aterizare Antalya, check-in Kaya Palazzo Belek, free time, diner time. Program lejer, toată lumea e de pe drum, evenimentul fiind unul cu participare națională

Ziua 2 : Mic dejun Kaya Palazzo, vizite hoteluri(aici de munca noastă ca să zic așa, ca să aratăm turiștilor TOTUL), free time, diner time Kaya Palazzo

Ziua 3 : Mic dejun Kaya Palazzo, check-out Kaya Palazzo, vizite hoteluri, check-in si diner time la Sherwood Exclusive Lara.

Ziua 4 : Mic dejun Sherwood Exlusive Lara, prezentare Soley Tour, prânz, workshop(participă 30 de hoteluri și la lanțuri hoteliere), gala diner, tombola cu premii surpriză

Ziua 5 : Mic dejun Sherwood Exlclusive Lara, check-out Sherwood Exlusive Lara, check-in Rixos Premium Belek, free time, excursie la fabulosul Rixos Land of Legends, diner time.

Ziua 6 : FREE TIME, excursie in Antalya Old City, sesiune de shopping

Ziua 7 : FREE TIME, boat trip Antalya și împrejurimi, cina de bun rămas la Rixos Premium Belek.

Ziua 8 : Mic dejun, free time, check out și plecarea spre aeroport Antalya, aterizarea Otopeni București, MEGA SURPRIZA SOLEY TOUR.

Mai multe informații despre eveniment și despre Soley Tour, găsiți pe pagina lor de Facebook, SOLEY TOUR.

soleytour

Un program super bine gândit, un program numai bun pentru a lua pulsul real al tursimului din Antalya. 

Pe tot parcusul zilelor următoare am să revin cu poze, filmulețe și de ce nu poate și un interviu, două. Asta că tot le-am dat de gust. 🙂

SĂ FIE ÎNTR-UN CEAS BUN și BAFTĂ MAXIMĂ SOLEY TOUR

Vacanță în Bulgaria

Vacanță pe timp de pandemie

2020, o vacanță altfel

Am așteptat vacanța asta mai ceva ca în copilarie pe moș Crăciun. După luni de zile de stat în casă, după o mulțime de oportunități ratate din cauza virusului Covid19, vacanța de anul ăsta a fost „praf de zâne”.

Am oscilat între Malta și Bulgaria, erau printre puținele tări în care mai puteam intra și întoarce acasă, fără testul PCR. Deocamdată la noi costa cam mult și stai după el câteva zile.

traveler

A picat Malta, a rămas Bulgaria. Vecinii bulgari aveau cele mai permisive condiții anti-covid, bașca, în caz de agravarea condițiilor, returul ținea exclusiv de noi. Am mers cu mașina, în Malta am fi depins de zboruri care ar fi putut fi anulate, și no, greuț să fi izolat pe o insulă și să depinzi de alții pentru a te întoarce acasă.

6zile, 5 nopți de ospitalitate bulgărească

Chiar dacă a fost mai puțin decât mi-aș fi dorit, m-am declarat mulțumit și cu atât. Cum să vă zic, la capitolul turism estival, până și bulgarii ne dau clasă.

Am fost la Varna, într-o zonă destul de retrasă și liniștită. Cam tot ce ține de sectorul privat este ce trebuie, ce ține de statul bulgar, cam lasă de dorit.

Adică, hotelurile, restauratele, beach-barurile, plajele, au fost ingrijite, curate, ospitaliere, personal amabil și calificat, iar restul, drumurile PRAF, zonele verzi neîngrijite, gunoi neridicat, maidanezi, MIZERIE.

Am avut norocul ca hotelul la care am stat să fie la 30 de metri de plajă, taverna la care am mâncat la vreo 100 de metri și astfel nu am prea avut tangență cu lucrurile negative enumerate mai sus.

Cât m-a costat această vacanță?

Ne-am cazat într-un hotel super elegant, mai mult un complex turistic, deși construcția arăta a resort, apartamentele se închiriau de la diverși proprietari. Gazda noastră avea mai multe apartamente acolo, ca el erau mulți alții care își închiriau apartamentele.

Deși complexul era deținut de mai multe persoane, totul era ca la un resort. Piscina avea salvamar, fiecare scară avea femeie de serviciu, filturile erau imense și moderne, dotate cu avizier prin care eram înștiințați diverse chestii. Într-una din zile, prin acel avizier, am fost înștiințați că se ia apa 2 ore. Bineînțeles că noi nici nu am observat lipsa apei, noi fiind pe plajă în acel interval.

Revenind la prețuri, cazarea m-a costat 1100 de lei pentru un apartament cu 2 dormitoare complet utilat. Fiind două familii, am ieșit ca preț final per familie la un neverosimil 110 lei pe zi per camera hotel, asta la 30 de metri de plajă, parca v-am mai spus. 🙂

Drumul ne-a costat 700 de lei dus-întors, deci 350 de lei de familie. Aia e, cazanul meu consumă multișor, dar no, eu cam alerg pe drum. Apropo, grijă mare dacă mergeți în Bulgaria, la ei limita de viteza e cea afișată pe panou, nicidecum ca la noi plus 10 km. Atenție mare.

Papa bun și ieftin

De păpică ce să vă spun, super bună, super mega ieftină și foarte repede servită.

De exemplu, o porție uriașă de midii(850 de grame) 25 de lei. Coastele de porc caramelizate, o da, super bune, 28 de lei. Coastele de berbecuț, 30 de lei. Hamburger uriaș, cu cartofi prăjiți și cu vreo 3 sosuri demențiale, 28 de lei. Berea lor, între 2.5 și 3.5 lei, cea de import maxim 5lei. Whisky, vodca, cocktailurile toate până în 15 lei.

Deci da, prețuri mai mult decât foarte bune, cred că și la mine la Hunedoara, iar aici viața e ieftină în comparație cu marile orașe, multe prețuri sunt mai mari. Am vorbit cu prieteni care au fost anul acesta pe litoralul românesc, au spus că s-au îngrozit de prețurile mari și nesimțite.

A, să nu uit, un sezlog costa 10 lei.

Groso modo, total vacanță: 1500 lei 2 persoane, toate cheltuielile.

Totul a fost super ok, bine, drumul de întoarcere a fost horor, peste 2 ore am fost blocați pe centura Bucureștiului, plus aproape o oră pe Valea Oltului. Aia e, nicio călătorie fără nervi pe șoselele României.

Ce mai tura vura, mergeți în vacanță în Bulgaria. Cum banii de 3 zile la Mamaia, stați 10 zile la Varna. 🙂

Vești bune, se deschid terasele de la 1 iunie

Încet, încet intrăm în normalitate

1 iunie, ziua mult așteptată

De ce mult așteptată?

Pentru că e ziua în care unul din domeniile cele mai afectate de criza COVID poateîși repornește activitatea. Dacă e să vă luați după mine, e chiar domeniul cel mai tare afectat. Închizi HORECA, închizi hoteluri, închizi restaurante și cantine, închizi cafenele, terase, pub-uri, baruri, închizi cam tot ce înseamnă timp liber într-un cadru organizat.

Nu cred că vreunul dintre noi nu cunoaștem un angajat/patron din această industrie, toți știm pe cineva.

Poate pe patronul cafenelei din colț, unde ne bem cafeaua constant, poate pe bucătarul de la restaurantul preferat, poate pe recepționera de la un hotel unde am fost și ne-am cazat neamurile venite la vreo nuntă în familie. Îi știm pe toți, toți au rămas acasă mai bine de 2 luni, toți au avut și încă au probleme. Da, știu, și noi ceilalți am stat acasă cu sufletul la gură și cu gândul la faptul că mâine nu avem ce pune pe masă copiilor. Dar mulți dintre noi au început deja munca. Ei, horecarii mai au un pic până la 1 iunie.

Și nici măcar 1 iunie nu e bătut în cuie. Dacă nu știm să folosim cu cap mica libertate primită în 15 mai, cei de mai sus sunt ca și condamnați. Nu vor putea începe munca.

Ce ne spun autoritățile?

„După discuțiile cu guvernul am agreat că întâi vom putea deschide terasele în faza a doua, cel mai probabil în jurul datei de 1 iunie. Vor urma încă două faze, sperăm la două săptămâni, să fie deschis 50% din spațiul interior din zona HoReCa și apoi integral, dacă totul merge bine din punct de vedere epidemiologic”, a spus Dragoș Petrescu. Dragoș petrescu e unul din leii de la Imperiul Leilor, unul din reprezentanții HORECA prezent astăzi la discuții la guvern.

Turismul, un alt domeniu afectat grav

Să mai spun de cei din turism? Alte câteva zeci de mii de oameni afectați de această pandemie nenorocită. Dacă cei din HORECA pot spune că de la 1 iunie încep să producă, cei din turism mai au de așteptat. Nu vor sări toți românii, buluc pe agențiile de turism să îți rezerve vacanțe. Deși multe agenții de turism a ținut legătura cu turiștii de acasă, nu cred că mulți se pot lăuda cu cine știe ce vânzări. În cel mai fericit caz au avut noroc de clienți înțelegători și nu au fost nevoiți să ANULEZE VACANȚE și au căutat alternative.

Speranțe

Să sperăm că de la 1 iunie viața reintră pe un făgaș normal și că de atunci încolo, săptămânal ne vom bucura de câte o veste bună din partea autorităților. Și la un moment dat, cât mai curând, se vor ridica toate restricțiile. Eu unul tânjesc după un citybreak, mai ceva ca un copil mic după o înghețată în timpul verii toride. 🙂

Amintiri, amintiri

Bebe Gabriel și prima lui baie

Mini-șantier în timp de carantină

Acum 2 săptămâni am terminat de renovat baia. Nu era în plan pentru primăvara asta, cel mai devreme ne gândisem la luna august. Dar având în vedere că toată lumea e acasă, am găsit ușor cine să ne ajute și ne-am apucat de treaba.

Baia era neschimbată de vreo 16, 17 ani, nu mai rețin exact și voiam un rebranding. Mai exact, am renuțat la cadă pentru o cabină de duș. Mult spus cabină, avem eu un „avion în cap”, voiam perete de sticlă și o consolă de duș. Astea în locul cadei tradiționale din apartamentele construite inainte de 89.

cabina duscabina dus

Cada lui bebe Gabriel

Când am scos cada afară, ne-am amintit de băițele făcute juniorului meu. Ehee, ce momente faine. El a fost un mic uriaș și nu a prea încăput în cădițele de bebe. Alea de plastic pe care le avea toată lumea.

Fapt pentru care ne-am adaptat, am pus tot felul de păturici în cada noastră mare, perinuță pentru căpșor și o mulțime de jucării. Știu că ne chinuiam pentru a găsi temperatura optimă a apei. Cum îl băgam în apă cum începea „alergatul” prin cadă și ne trezeam cu cada goală.  Îi plăcea enorm și eram mai mereu nevoiți să completăm cu apă caldă pentru a sta cât mai mult în apă caldă.

Alte vremuri acum

Recent am descoperit un site-ul dedicat  www.neakaisa.ro/baterii-baie, un site unde am văzut niște baterii de baie tare mișto. Un pic cam târziu pentru renovarea mea, dar e de reținut pentru viitor. Au oamenii ăștia niște lucruri super faine și profi.

„Atunci când vine vorba de un moment de relaxare, dușul poate fi unul dintre aceste momente la finalul unei zile pline, iar bateriile termostatate oferă un confort ce cu greu poate fi depășit de alte alternative.

Bateriile termostatate oferă un control precis al temperaturii și al debitului. În plus, opțiunea de siguranță  prin care temperatura nu poate crește peste o limită de confort este reconfortantă pentru părinții cu copii mici, deoarece previne posibile arderi ale pielii.

Neakaisa.ro este un magazin online cu obiecte sanitare pentru amenajarea băii și produse pentru amenajarea casei. Aici vei întâlni o varietate de peste 8.000 de produse de la producători de top din categorii diverse, astfel încât casa ta să fie amenajată în stilul tău.”

Ehee, ce utilă era atunci o baterie de baie termostată. Pentru că avem centrală de apartament, apa caldă nu vine chiar din prima . De cele mai multe ori pregăteam apă caldă pentru completare într-o oală măricică. Dacă ați știi de câte ori vărsam apa prin casă până ajungeam cu ea la baie. Aia e, aventuri, amintiri.

 

La shopping pe timp de Corona

Comportament responsabil la cumpărături

Am zis DA, provocării unui chinez bătrân 🙂

Având în vedere contextul actual, în care trebuie să fim cu toții responsabili și mult mai atenți la tot ce se întâmplă, este extrem de important să luăm măsuri prin care să ne protejăm, atât pe noi, cât și pe cei din jurul nostru.

În acest context, fondatorul BlogalInitiative.ro, Cristian China-Birta, a lansat „Ghidul cumpărătorului în vremurile Corona”, în cadrul inițiativei #AsteaAsaSeFac, prin care îi îndeamnă pe oameni să adopte un comportament responsabil la cumpărături.

Ghidul cumpărătorului în vremuri de Corona
  1. Evită transportul public pe distanțe mari și fă-ți cumpărăturile de la magazinul de pe lângă casă.
  2. Nu ieși în public decât dacă chiar trebuie!
  3. Sunt mulți oameni în magazinul ăla din vecini? Așteaptă liniștit afară, pănă se mai golește, la cel puțin 1 metru distanță față de ceilalți;
  4. Când îți alegi produse neambalate, pune-ți neapărat mănușile alea din plastic de la magazin, pe care să nu uiți să le arunci la coș imediat ce termini treaba; așa te ferești de neplăceri și pe tine, și pe alții;
  5. Cumpără doar strictul necesar, magazinele au destulă marfă în depozit și se aprovizionează întruna;
  6. Dacă poți, evită plata cu bani cash; cardul te expune mai puțin la viruși;
  7. Și când pleci, și când revii acasă, spală-te pe mâini cu apă și săpun, câte cel puțin 20 de secunde.
  8. Curăță-ți des telefonul, dar nu cu spirt sau clor care ți se poate strecura printre taste și te lasă fără jucărie, ci cu un șervețel antibacterian

Dacă tu crezi că ar mai fi și alte sfaturi, le aștept cu drag în comentarii.

Aveți grijă de voi, multă sănătate și capul sus, trecem noi și peste asta.

Turismul în vremuri de criză

Amână, nu anula

Un context aparte, Covid-19

În contextul actual al pandemiei provocate de virusul Covid-19, ne confruntăm cu o situație excepțională de scară globală, ce nu putea fi prevăzută. Astfel, o serie de state și-au închis granițele, au stopat accesul către obiective turistice sau au limitat transportul aerian ca parte a acestor măsuri.

Sfaturi utile pentru a nu rata vacanța de anul acesta

Gradul foarte ridicat de incertitudine generat atât de scenariile posibile ale evoluției pandemiei, cât și de posibilele măsuri ce ar putea fi întreprinse de autoritățile naționale și internaționale ne împiedică să dăm răspunsuri ferme cu privire la evenimente viitoare și la posibilitatea prestării unor servicii.

În această perioadă vorbim individual cu fiecare dintre turiștii noștri și încercăm să găsim cele mai bune soluții, cu impact financiar redus și cu rezultate optime. Vă rugăm să aveți în vedere că prioritar ne ocupăm de situațiile de călătorie din luna MARTIE, apoi APRILIE, iar la momentul potrivit discutam de următoarele plecări.

De fiecare dată am încercat să venim cât mai aproape de tine, iar acum, mai mult decât oricând. Ne arătăm deschiderea că îți suntem alături și promitem să muncim asiduu până ce vom găsi soluțiile potrivite fiecărui turist afectat de această criză.

Cel mai important lucru este să acționăm împreuna! Facem apel la rațiune și răbdare căci câtă vreme ne vom putea înțelege situația reciproc, vom putea să găsim soluțiile cele mai potrivite. Astfel, chiar dacă vom fi nevoiți să facem un compromis, fiecare dintre noi, preferăm ca acesta să fie în favoarea ta și să alegem varianta cea mai bună, care să ajute toți clienții noștri.

Ce fac dacă doresc reprogramarea vacanței mele?

Fiecare își așteaptă cu nerăbdare vacanța mult visată și chiar dacă în următoarea perioadă este mai dificil să călătorim, putem găsi împreună soluții pentru a reprograma călătoria. În urma solicitării tale vom căuta împreună soluții pentru a reprograma vacanța într-o perioadă cât mai potrivită pentru tine. Bineînțeles în condiții similare cu cele achiziționate inițial. Chiar dacă această variantă ar putea genera costuri privind operarea modificărilor și gestiunea contractelor cu furnizorii inițiali. Vom face tot posibilul pentru ca acestea să fie zero sau cât mai mici, pentru tine.

Aceasta este varianta pe care noi o recomandăm pentru majoritatea situațiilor cu care ne confruntăm în momentul de față. Chiar dacă reprogramarea nu este posibilă în condiții normale, înțelegem faptul că nu ai nicio vină pentru aceste evenimente și, cu toate că nici noi nu avem vreo vină în instituirea interdicțiilor de trafic, carantină, etc. (fiind toate mai presus de controlul nostru), vom face tot posibilul pentru a găsi o variantă viabilă pentru tine și pentru familia ta.

*Este posibil ca reprogramarea să fie supusă unor condiții suplimentare, specifice în funcție de pachetul de servicii achiziționat. Ți le vom comunica punctual.

*pentru călătorii după data de 1 mai 2020

Pe fondul situației curente incerte, poate că te-ai gândit să nu mai achiți restul sumelor scadente pentru vacanța ta? Îți înțelegem reticența, însă ne vedem nevoiți să te informăm că, neplata la data scadentă, pentru rezervări cu dată de călătorie după 1 mai 2020, poate atrage după sine o serie de penalizări, independente de voința noastră.

Asta înseamnă că, furnizorii serviciilor pot anula rezervarea ta sau pot crește tariful acesteia (ex. în cazul pachetelor în regim Early Booking), existând posibilitatea de a nu ne returna sumele de bani transmise deja către ei, iar tu poți pierde toți banii deja achitați sub formă de avans. Recuperarea banilor ar fi un proces de lungă durată, cu chemarea în garanție a furnizorului printr-o procedură internațională.

Decizia este doar a ta!

Noi ne angajăm oricum să purtăm negocieri cu furnizorii noștri (companii aeriene, hoteluri, transportatori, etc.) pentru a ne asigura că sumele achitate la următoarele scadente, vor putea fi folosite integral pentru reprogramarea vacanței tale, la nevoie.

Ce fac dacă doresc anularea pachetului de servicii turistice?

În cazul anulării pachetului de servicii de către client se aplică politici de anulare conform contractului. În unele situații penalizările de anulare pot reprezenta chiar 100% din valoarea sa. Desigur că, această situație nu este de dorit pentru niciuna dintre părți, motiv pentru care considerăm că încercarea de a găsi împreună soluții pentru reprogramare poate fi o alternativă de preferat.

Cum procedez dacă doresc reprogramarea sau anularea biletelor de avion

Ȋn situaţia ȋn care ai achiziţionat un bilet de avion pe o cursă de linie (în regim individual), iar compania aeriană a făcut un anunţ oficial cu privire la anularea, suspendarea sau reprogramarea cursei respective, te rugăm să ne contactezi pentru a putea vedea ce opţiuni oferă compania aeriană, punctual şi a te ajuta să reprogramezi zborul sau să solicităm companiei returnarea sumelor nefolosite.  *-sursa: aradon.ro

Suntem în continuare alături de Dvs. 100% și ne implicăm 100% pentru binele Dvs!

Pentru binele tuturor și pentru a reveni cat de repede la normalitate vom reduce activitatea față în față de la sediul nostru (Str. Crisan nr. 2), dar va stăm la dispoziție online:

📞 telefonic: 0751241585 si 0741096093 📧 pe mail: office@discover-turism.ro si discoverturismarad@gmail.com

Eu am convingerea că totul o să fie bine. În astfel de vremuri grele trebuie să apreciem ce avem, să fim mai buni, să ne gândim la viitor. Doar împreună putem trece peste asta. Să auzim de bine.

 

Aytac Acikgoz, fratele meu turc

Cum am ajuns să merg anual în Antalya?

4 ani de Antalya

Foarte mulți m-au întrebat cum am reușit să merg atât de des în Turcia, respectiv Antalya și Bodrum. Două dintre cele mai frumoase destinații turistice, două dintre cele mai apreciate de români.

Acum 4 ani s-au aliniat planetele în favoarea mea. Așa a fost să fie. Principala „vinovată” e draga mea prietenă Brigitta Saszet.

Într-o zi m-a sunat și m-a invitat la un road-show de turism. Un tour operator de turism venise să prezinte oferta lor pentru vara 2017 și Brighi a considerat că m-ar interesa. Bine a făcut, îi mulțumesc de fiecare dată.

Acolo am cunoscut o mulțime de oameni faini, așa cum îmi place mie să spun. Am cunoscut-o pe partenera Brigittei, Klara, un om minunat, am cunoscut-o pe Diana, modelul meu din infouri. Facem niște pozele fabuloase împreună. L-am cunoscut pe Vlad, unul din directorii de la Presstige, tour-operatorul care ne invitase, un om jos pălăria.

Dar tot acolo l-am întâlnit pe Aytac Acikgoz. Un turc haios, un turc cu un grai atât de mișto de ziceai că e oltean de al nostru. Vorbea și ne fascina.

No, prin faptul că m-am împrietenit cu el și cu alți oameni faini din turism, a apărut această oportunitate de a pleca destul de des în Turcia. Fie prin el, fie prin alți tour-operatori, din acel moment a început aventura mea pe meleagurile Antalyei.

Aytac și visul lui

Pe atunci el era persoana de contact între tour-operator și hotelieri, plus omul tour-peratorului, mereu aproape de agentiile de turism.

Asta a făcut și un an mai târziu când și-a inființat propria firma în domeniul turistic.

Aytac a crescut, a făcut bani și a avut curajul să ia taurul de coarne și să devină el însuși un jucător important pe piața românească de turism. A inființat Need Tour Romania și a lansat-o cu cea mai tare petrecere din Poiana Brasov. Ne-a cântat INNA și am fost cazat la hotelul lui Halep. Da, știu, mă laud. 🙂

Deși ajunsese să aibe propria firmă, lui Aytac îi plăcea să fie printre oameni. Noua poziție îi oferea șansa să stea cocoțat în vârful unui birou și să dea ordine. El nu a făcut asta, a continuat să fie pe drumuri, printre oameni, prin agenții.

De fiecare dată când îl sunam, fratele Aytac era plecat prin țară. El era peste tot, azi la Arad, mâine la Oradea, poimâine la Suceava, cine mai știe unde nu mai era.

Dacă în anul în care ne-am cunoscut, împreună cu cei de la Presstige, a adus primul charter pe aeroportul Arad, după deschiderea propriei afaceri Aytac a continuat să pună pe harta turismului și alte aeroporturi. A lansat chartere de la Oradea, de la Suceava și chiar de la Sibiu. O daaa, de la Sibiu, aveam Antalya atât de aproape. Făceam o oră de la Deva la aeroportul din Sibiu.

Din păcate poveste Need Tour Romania s-a încheiat după doar doi ani. Partenerii turci ai lui Aytac au fost principalii vinovați pentru acest sfârșit prematur, dar au fost doi ani plini, doi ani de muncă în care clientul a fost mereu pe primul loc.

Pentru că este un luptător, fratele meu turc, a luat-o din nou de la zero, iar anul acesta s-a alăturat unei noi echipe, echipa de la Travel Idea. Și deja e iarăși pe drumuri pregătind sezonul 2020.

Aseară puneam la cale primele detalii despre infotripurile pe care urmează să le organizeze la începutul acestui sezon.

Să fie într-un ceas bun.


Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/calinbob/public_html/wp-includes/functions.php on line 5349

Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/calinbob/public_html/wp-content/plugins/really-simple-ssl/class-mixed-content-fixer.php on line 107