M-am trezit cu un chef nebun de muncă. Culmea chiar azi când e sărbătoare.
Vă sună cunoscut?
Când cineva pe care îl știți puturos, se laudă că are ceva important de făcut, dar culmea nu se poate apuca astăzi că e SĂRBĂTOARE RELIGIOASĂ și că se apucă de mâine.
Eee, acum chiar are ghinion mare, azi sărbătoare, mâine duminică, deci se apucă de luni. La fix, de luni se strică vremea și începe ploaia și a scăpat, nu poate să înceapă nici luni.
Peste alte câteva zile când se îndreaptă vremea, probabil o să îl doară spatele sau apare ceva neprevăzut ce necesită urgentă atenție.
Spor la treabă celor care chiar au ceva de făcut și care nu caută motive să nu facă.
Joi seară am petrecut până am picat sub masă. Am o gașcă de nebuni care vrea să intre în rând cu lumea. Bine, nu toți, se însoară unul dintre ei și ne-am gândit să îi arătam cum arată o ultimă noapte de haiducie/fecioreală.
E, a dracu noapte că tare scurtă a fost, iar când m-am trezit aveam arsuri și chef de o ciorbă de burtă. Pac, am zburat cu gândul la Săracul RABA cât a pătimit el pentru o ciorbă, exact ca mine. Doar după vreo 4 ore am ajuns la blidul cu licoarea mult visată.
Distracție faină tuturor celor care mergeți la nuntă, eu unul merg la două. 😉
Ieri 29 iulie a fost Ziua imnului național al României. Recunosc, până anii trecuți nici eu nu știam nimic despre această zi.
Acum, cu internetul în buzunar non stop, putem afla orice, oricând și este mult mai ușor să fim mereu informați.
*Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României – „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, „Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în Al Doilea Război Mondial.
„Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. *-agerpres.ro
Din anul 1862, când a fost compus primul, intitulat „Marş triumfal”, și până în prezent, România a avut șase imnuri.
Am vândut muzică peste 7 ani, dar un CD cu el nu am avut niciodată. Cred că 2, 3 vindeam, probabil la unii care doreau ceva ALTFEL. La cât am râs eu astăzi, am ascultat melodia de vreo 10 ori, se găseau niște mușterii să cumpere CD-ul tocmai pentru a se distra, așa a la Charlie Chaplin.
Cum a dat un pic mai mult căldură, cum s-a umplut România de „dreptace”. Mașinile alea cu numere galbene de Anglia, alea de pârnaie. Alea bre de nu au acte sau asigurare, niște gioarse mai penale ca alea cu numere de Bulgaria.
Am râs cu lacrimi, asta e trista realitate a pozelor de pe FB. Și mai trist e că de la o vreme și băieții/bărbații fac la fel ca și pițipoancele. Photoshop la maxim, glet cu roaba, faianță la en-gros, toate pentru un căcat de poză.
De la o vreme și băieții pensați sunt fete faine, nu? :))
Week-end frumos. Vremea se pare că ne ajută să ieșim din casă.
Actualul primar a comasat atât de multe festivaluri, paranghelii și micicăreli în plină campanie electorală încât o să ne iasă pe ochi de atâta ”belșug”, bineînțeles toate pe bani publici. Adică din banii mei și ai tăi, din taxele și impozitele pe care le plătim, doar nu e prost să vină el cu bani de acasă.
De ce să cumpere saltele noi la grădiniță?Doar nu se gândește el la copii, copiii nu votează. Face altceva cu aceste MILIARDE, mici și bere după propria plăcere.
Poate să prostească hunedorenii, folosind banii după bunul lui plac electoral, doar ele e ordinatorul de credite în primaăria Hunedoara. Banii orașului sunt banii lui, cam așa gândește. Sper că s-au deșteptat și au văzut ca 4 ani a frecat cucu, a umplut primăria ”de nepoți”. Iar ai lor copii sunt care încotro pe meleaguri străine să își facă un viitor acolo, aici orașul e ”ÎNCHIS”, asta dacă nu faci parte din clanul lui.
