Aleargă Caline, aleargă

dolcesport

Fiind copil, prune furam

Am citit despre Ora de sport de la DolceSport și mi-am adus aminte câte garduri săream și câte dealuri băteam în copilărie la furat de fructe.

dolcesport

Da, recunosc, am fost „infractor” în copilărie, dar dacă nu ai fost la fel înseamnă că nu știi ce gust bun are o prună, o cireașă sau un măr furat. Ăla e gustul copilărie. Fructul ciordit cu trudă, fructul pe care îl mâncai după o alergătură bună cu stăpânul pomului pe urmă, ăla era gustul VACANȚEI DE VARĂ.

Cine avea probleme cu mersul la sală atunci?

Nu eu, toată vacanța de vară alergam de bezmetici pe coclauri, prin livezile Gostatulul sau te mai miri pe unde, în căutarea următoarei ținte.

Îmi amintesc de unu GOGU din Buituri. Avea omul ăla un cireș ca în povești, imens. Dacă stăteam liniștiți și fără să facem gălăgie, nu ne vedea, atât de mare și stufos era. Dar gărgăunii din capul nostru nu puteau sta liniștiți, după ce ne umpleam burțile cu cireșe ne apucam să ne „împușcăm” cu sâmburi. Na belea, ne apucam de certat și ne auzea GOGU.

Gata veselia, gata distracția.

Avea GOGU un par mare, cât o zi de post. Care cum îndrăznea să coboare să încerce să fugă, jap câte un par pe țurloaie. Rareori rămânea unul, doi care să scape necompostat.

Tot timpul încercam să coborâm câte doi, poate poate o scăpa unul. Nu ne prea reușea, dar odată ajunși la sol, o rupeam la fugă de ziceai că dăm proba de viteză la ora de sport.

Nu știu dacă acum aș mai putea sprinta la fel, dar parcă îmi e dor de o tură ca în copilărie.