BoCălătorește în Bucovina – partea a II-a

Deci ne-am înteles, Bucovina nu e Moldova, asta am învățat în partea I. :)))

Să continuăm povestea vizitei mele pe meleaguri bucovinene

Scuze de întârziere, dar de vreo 2 săptămâni sar dintr-o belea în alta. De la probleme cu mașina, iar eu fără mașină sunt mâncat, la o super mega răceală, gripă, bronșită sau ce mama naibii o fi, că nici acum nu sunt la 100%.

În fine, să revenim la timpurile bune petrecute în Bucovina.

Casa Elena – Resort & Spa Voroneț

În seara zilei numărul trei, am schimbat gazda și am plecat spre Voroneț. Mai exact am purces spre Casa Elena – Resort & Spa Voroneț.

Ca un făcut, am aterizat tocmai la cină…..pfff, iar năcaz pe capul meu. Am plecat de la Cajvana de la masă imbelșugată și am ajuns la o masă ÎNCĂRCATĂ. Mda, îmi curge din gură numai la gândul acelei rulade de carne fabuloase, la coasele alea de purceluș aburinde, toate spălate cum un vin senzațional adus de prietenul Mitea de la Panoramic Travel Botoșani.

 

Bineînțeles că am lungit cina până către miezul nopții, fapt care ne-a împins și la un alt păcat culinar, niște clătite ca la mama lor acasă. Nu am reușit să plec spre somn, până nu am promis gazdei mele, SUPER DOAMNA DANIELA, că a doua zi îi voi însoți la o super petrecere, la un naș, fin sau habar nu am ce fel de neam o fi fost. Cum spuneam, acolo toți sunt neamuri.

Tradiții și obiceiuri din Bucovina

Pentru că petrecerea mai sus anunțată începea după ora 18, am zis că e timpul să dau o fugă să mă văd un foarte bun prieten de al meu, prieten de suferință în ale plimbărilor prin Turcia. Cornel Tilihoi, că de el este vorba, mi-a pregătit program de vizite în inima Bucovinei încă de la prima oră. El nu știa că eu o să fiu suferind după o altă noapte scurtă.

La prima oră, Cornel al meu, om foarte punctual, s-a prezentat la Casa Elena Resort & Spa. Ce mai tura vura, am mai încercat eu să trag de timp, dar nu se putea, aveam program încărcat, program de datini bucovinene.

Festivalul de Datini și Obiceiuri pe stil vechi de la Drăgușeni

Prima oprire a fost la Drăgușeni, aici am luat parte la un festival nemaiîntâlnit de mine până acum.

”Cete de urători și de mascați din trei județe s-au reunit sâmbătă, 13 ianuarie, în comuna suceveană Drăgușeni, unde au luat parte la cel mai mare Festival de Datini și Obiceiuri pe stil vechi din regiunea Moldovei. Astfel, pe scena de la Drăgușeni au urcat formații din 15 localități din județele Suceava, Neamț și Iași. ” Mai multe aici *-suceavalive.ro

Festivalul de Datini și Obiceiuri pe Stil Vechi de la Râșca

De la Drăgușeni, am fugit repede repejor, într-o altă comună bucovineană, unde avea loc un alt festival, tot de datini și obiceiuri pe rit vechi. Aici, deși unele ansambluri au fost și la primul festival, unele au fost doar aici iar parada a fost un pic altfel. Unele cete de urători au venit cu tractoare cu remorci împodobite ca niște care alegorice. Frumos.

 

”În fața numerosului public de la Râșca au evoluat Urșii de la Bogdănești, Ceata de la Boroaia, Cerbul de la Corlata, Ansamblul Solcloric „Străjerii” din Dolheștii Mici, Formația de Urși de la Vadu Moldovei, Formația de obiceiuri de iarnă de la Ostra, Formația de obiceiuri de iarnă Râșca, Ansamblul „Valea Uței” de la Volovăț, dar și urători de la Vulturești.” *- suceavalive.ro

Atât de frumos a fost încât nu mi-am dat seama cum a trecut timpul și am uitat și de frig. Au mamă ce frig a fost, brrrrr.

Între cele două festivaluri, fratele Cornel m-a dus să văd și două mănăstiri, din păcate fiind pe repede înainte, nu prea am ce să vă povestesc, fapt pentru care ”mă voi sacrifica” și voi merge din nou în zonă. Vizita v-a fi exclusiv pentru vizitarea mănăstirilor bucovinene, și am să vin atunci cu detalii noi. Mai curând decât m-aș fi așteptat. 😉

Fuga fuga prin zăpadă, cât pe ce să întârzi la petrecerea la care am fost invitat. Nu putea întârzia nicio secundă, Daniela se pregătise cu o superbă costumație și era nerăbdătoare să și-o etaleze. Cred că o să sughițe non stop, voi povesti la toată lumea despre costumația specială a Danielei.

Pijamaua ROZ, scrijelele și mistrețul la rotisor.

Iar titlu de film ani 80 cu Jean și Dem. :)))

Am fugit repede să fac un duș, am pus cămașa aia bună…de unde supărarea camașă bună, eram în vizită de lucru nu de bairam. E, am găsit o bluză bunuță și am fugit repede în parcare, deja lumea apasă clacsonul, deh, pijamaua roz trebuia arătată muritorilor. :)) O să îmi iau bătaie dacă mai zis de multe ori „pijama roz”.

Bineînțeles că nu era pijama, era un trening tare fistichiu, tare haios, ROZ sau mai degrabă FUCSIA, iar pentru că subsemnatul am rău-voit a spune că e pijama, toată lumea, toată seara a fost cu ochii pe ……să mai scriu încă o dată pijama? Nu, nu, gata, au fost cu ochii pe treningul FUCSIA. :))

Fir-ar ele scrijele să fie!

Atât cei din Cajvana, cât și cei de la Voroneț mi-au povestit de o super mâncare tradițională bucovineană, și anume scrijele. Pur și simplu erau fascinați când vorbeau de ele, iar eu nu pricepeam ce sunt și de ce sunt atât de renumite. E, la super petrecerea la care am participat, m-am dumirit.

Srijelele sunt rondele de cartofi, tăiate cam la un centimetru grosime și coapte pe plita de la soba cu lemne. Musai așa și în condițiile amintite, altfel, nu e bune, kk. Plita era incinsă în prealabil, presărată cu sare mare și abia apoi erau puse rondele la copt.

Băi frate, mâncau oamenii ăia cu o poftă acei cartofi de parcă îmi era ciudă pe ei, serios. A copt săraca femeie vreo 4 ore, a tras bățul scurt să zic așa. Coadă au făcut în jurul sobei în așteptarea scrijelelor.

După ce m-am dumirit ce și cum e cu ele, am migrat ușor într-o altă zonă de gătit să zic așa, o zonă mult mai dragă mie, mai pe gustul meu, și anume, rotisorul „împodobit” cu una bucată mistreț.

Deh, parcă e altceva. 🙂

De ce am ținut neapărat dă vă spun despre această petrecere? Nu despre locația în care s-a ținut, frumos, foarte frumos acolo, ci despre oamenii prezenți acolo. La un moment dat eram foarte mulți la masa noastră, Daniela cu al ei Fucsia era în centrul atenție, glumesc, așa s-a nimerit. Nu am auzit pe vreunul să bârfească, pe vreunul să se plângă(sportul național), nu făceau politică, toți, dar absolut toți se simțeau bine. Glumeau, povesteau de afacerile lor, de copiii lor, de de toate, dar doar lucruri pozitive. Pur și simplu m-au încărcat cu bunătatea lor. MULȚUMESC MULT OAMENI FRUMOȘI, MULȚUMESC.

Și aici ne-am întins până după miezul nopții, dacă te simți bine e și normal să se întâmple așa.

Chiar nu știu cum să închei această parte a doua a vizitei mele în Bucovina, decât cu un sentiment de bucurie și mulțumire și cu gândul la următoarea mea vizită pe acele meleaguri minunate. De abia aștept să mă revăd cu acești oameni superbi.

P.S. Cei de la  Casa Elena – Resort & Spa Voroneț vă așteaptă cu brațele deschise. Au dat drumul la un eveniment mișto cu ocazia zilei de 8 martie, cu bucate alese și muzică bună. Cine știe, poate ne intersectăm pe acolo.

P.S.1. Dacă sunteți cuminți, o să vă fac cunoștiință cu doamna cu pijamăluța.